COMENTARIU CRITIC


        Sculptura lui Constantin Bălăcescu se plasează la confluenţa clasicismului tardiv cu naturalismul, integrând totuşi multiple elemente ale complicatei estetici din jurul anilor 1900. Dacă iniţial expune şi copii (după Canova şi după sculpturi antice romane), Constantin Bălăcescu se remarcă prin lucrări originale, capete de expresie reprezentând tipologii veneţiene (Cap de veneţiancă, MNAR, sau Bust de bătrân garibaldian, bustul lui Dante). Este autorul a numeroase reliefuri cu temă antică (unele probabil copii), printre care Faustina imperatrice romana, 1893 (lucrare dispărută), sau istorică - Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, după un tablou de Constantin Lecca. Portretist de succes al societăţii timpului său, Constantin Bălăcescu lucrează busturi ale unor oameni politici sau de cultură contemporani, executate cu profesionalism şi uneori cu sensibilitate - cântăreaţa Elena Theodorini (marmură de Carrara, 1901), Grigore Cobălcescu (marmură, 1903), Gheorghe Chiţu (bronz, 1903). Este interesat şi de tipologii psihologice, la limita dintre realism şi simbolism, cum o indică titluri ca Mândrie, Sâc sau Fericitul fumător. Monumentul lui Tudor Vladimirescu de la Târgu-Jiu, aflat încă la locul său, este caracteristic pentru eclectismul sfârşitului de secol XIX, în care fuzionează elemente simboliste, istoriste şi realiste, atât ca subiect cât şi ca soluţii formale - inspiraţia din portretul bine cunoscut al lui Th. Aman, amestecul eteroclit de elemente ornamental-simbolice care completează soclul. Soclul din piatră brută, o stâncă mai exact, poate fi văzut ca o intenţie polemică la adresa clasicismului. Monumentul era suficient de cunoscut de vreme ce a atras şi atenţia lui Brâncuşi care l-a desenat într-un caiet de schiţe din tinereţe.

Ioana Vlasiu
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Balboși, Gorj, 1865 - București, 1913)

    Studii academice:
    1887 - Şcoala de Arte şi Meserii, Craiova;
    1892 - 1894 - Academia de Arte Frumoase Veneţia, cu Luigi Ferrari;
    1894 - 1897 - Academia de Arte Frumoase Milano (în această perioadă lucrările sale sunt adeseori pomenite în presă);

    Activitate profesională:
    1897 - 1906 - lucrează la Milano, Italia;
    din 1906 - succede lui Dimitrie Tronescu ca profesor de sculptură la Şcoala de Belle-Arte de la Iaşi;  
    1911 - se transferă la Şcoala de Belle-Arte de la Bucureşti;
    din 1911 - este numit „sculptor pe lângă Comisiunea Monumentelor Istorice”.
     


    PROIECTE

    Expoziţii personale: 
    1893 - Ateneu, Bucureşti (împreună cu pictorul Oscar Obedeanu).

    Expoziţii de grup:
    1899 - Bucureşti EAV [cat.];
    1902, 1909 - 1911 - Salonul Oficial, Bucureşti;
    1900 - Expoziţia universală, Paris, Franţa.

    Lucrări monumentale:
    1894 - Tudor Vladimirescu (bust bronz), Baia de Aramă, Mehedinţi;
    1898 - Tudor Vladimirescu (marmură de Carrara),Târgu-Jiu, Gorj;
    1899 - Monumentul lui Mircea cel Bătrân, Tulcea;
    1900 - Monumentul Independenţei (început de Giorgio Vasilescu), Tulcea;
    1901 - Gheorghe Candrea (bust, bronz), Graz, Austria;
    1903 - Bustul lui Gheorghe Chițu (bronz);
             - Bustul lui Grigore Cobălcescu (marmură);
             - Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (bronz), comuna Griviţa;
             - Mircea cel Bătrân
    , distrus în primul Război Mondial, Tulcea;
    1904 - Monumentul Independenței, Tulcea;
    1905 - 1906 - Monumentul Sofiei Mavrodin;
                        - Bust în marmură reprezentând tip și port din Munții Gorjului;
                        - Lupta de la Călugăreni, basorelief.

    Mon. funerare:
    1901 - Monumentul funerar al lui G. Iliescu (marmură), Cimitirul Şerban-Vodă, Bucureşti;
     - numeroase busturi, relieful Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia (după un tablou de Constantin Lecca).

    Muzee:
      - Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti;
      - Muzeul Militar (Lupta de la Călugăreni, relief), Bucureşti;
      - Muzeul Operei Române, Bucureşti.

    Distincţii:
    1900 - Medalia de bronz la Expoziţia universală, Paris, Franţa;
    1909 - Premiul al III-lea, Salonul Oficial, Bucureşti (pentru Fată din Munţii Gorjului);
    1911 - Premiul al II-lea, Salonul Oficial, Bucureşti.
     


    BIBLIOGRAFIE

    Bénézit, E., Dictionnaire critique et documentaire des peintres, sculpteurs, dessinateurs et graveurs, I, Paris, 1966.
    Fundația Culturală META, Un secol de sculptură românească. Dicționar A-D. Colecția Sinteze, Editura META, 2001, pp. 50 - 51.
    Thieme-Becker; Theime, Ulrich; Becker, Felix (hrsg.), Allegemeines Lexikon der Blidenden Künstler von der Antike bis zur Gegenwart, II, Verlag von E.A. Seemann, Leipzig, 1908.
    Vlasiu, Ioana (coord.), Dicționarul sculptorilor  din România. Secolele XIX-XX, vol. I, lit. A-G, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 53 - 54.

    Achiziţiile Pinacotecii statului în perioada anilor 1864 - 1900, în „Studii muzeale”, vol. 5, 1971, p. 114.
    Artele plastice în Oltenia, Craiova, 1980, pp. 49 - 56.
    Colecţia artistică a Statului din Palatul Ateneului, Bucureşti, 1915, p. 19.
    Florea, Vasile, Arta românească modernă şi contemporană, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982, p. 228, 290.     
    Frunzetti, Ion, Popescu, M., Scurtă istorie a artelor plastice în R.P.R., II, Bucureşti, 1958.
    Niculescu, R., Saur 8, 1994 - Colecţia artistică a Statului din Palatul Ateneului, Bucureşti, 1915, p. 19.
    Oprescu, G., Sculptura românească, Bucureşti, 1965, pp. 73 - 75.
    Rezeanu, P., Le Sculpteur C.B., în „Historica”, nr. 2, 1971, p.287-316;
    Rezeanu, P., în Historica, nr. 2, 1971, pp. 287 - 316.
    V.Z. Teodorescu, 
    E.V. Teodorescu, în Materiale de istorie şi muzeografie, XV, 2001, pp. 201 - 219.