Opera lui Caragea conține trei tipuri de abordări: portretul (Portret de pescar, Macedoneancă), subiecte cu tentă folclorică (Maternitate) și subiecte cu caracter religios (Patimile lui Christos - lucrare dispărută) complex de reliefuri în bronz, scene „admirabile ca invenție și ca execuție” (G. Oprescu). Marile comenzi monumentale din perioada proletcultistă au dispărut din conștiința publică și critică.
META
(Caliacra, Balcic, 1906 - București, 1982)
Studii academice*:
1926 - 1932 - Academia de Belle-Arte, cu profesorii Oscar Han și Frederic Storck, București.
Activitate profesională:
1949 - 1974 - profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”;
1951 - 1957 - Președinte al Uniunii Artiștilor Plastici;
din 1955 - Membru corespondent al Academiei Române;
1962 - Președinte al Consiliului Artelor Plastice din cadrul Comitetului de Stat pentru cultură și artă;
Profesor la Institutul de Arte Plastice București.
*1924 - 1925 - a luat lecții de desen cu Hrandt Avakian; ulterior, studii la Paris cu Antoine Bourdelle.
Expoziții personale:
1933 - atelierul sculptorului Dimitrie Paciurea.
Expoziții de grup*:
1927 - Salonul Oficial, București;
1929 - Salonul Oficial Barcelona, Spania;
1937 - Salonul Oficial, Paris, Franța;
1952 - machetă din bronz Lenin, Expoziția Anuală de Stat;
1954, 1956, 1964 - Bienala de la Veneția, Italia;
1976 - Expoziție retrospectivă.
Portrete:
- Petre Antonescu, Prof. dr. Hortolomei etc.
Lucrări monumentale:
1945 - Victorie (Constanța);
1947 - Monumentul ostașului sovietic, Iași;
1958 - monumentul Aruncătorul de disc, faleza din Constanța;
1960 - Statuia lui Lenin (realizată din brons după topirea statuii ecvestre a lui carol I), Casa Scânteia, București;
1962 - Alegorie (nud de fată, bronz), Parcul Lunca Jiului, Craiova;
1964 - Rod (Maternitate, bronz), Debarcader, faleza Eforie Nord;
1968 - Monumentul Victoriei (bronz), Parcul Primăriei Constanța;
- Frații Buzești (monument), colțul Grădinii Trandafirilor sau a Băniei, Craiova;
- Basorelieful Muzica, fațada Operei din București (împreunã cu Zoe Băicoianu);
- Durere;
- George Enescu;
- Muzica (relief) și Monumentul Constanței (relief), Constanța;
- Descătușarea, Iași;
- Discobolul, București.
Distincții:
1932 - 1934 - Bursa Dimitrie Paciurea;
1937 - Meritul pentru sculptură al Ministerului Artelor;
1949, 1951, 1953 - Premiul de Stat;
1951 - „Maestru emerit al artei";
1962 - Titlul de „Artist al poporului";
1968 - 1971 - Ordinul „Meritul Cultural I”.
* a mai expus și în: 1947, 1961, 1968, 1969, 1977 - Moscova, Rusia; 1954, 1956, 1964 - Veneția, Italia; 1959 - Minsk, Belarus; 1959, 1974 - Budapesta, Ungaria; 1960 - Belgrad, Bratislava, Berlin, Helsinki, Alexandria, Cairo; 1960, 1968 - Praga, Cehia; 1961 - Damasc, Sofia și Paris; 1962 - Varșovia, Polonia; 1963 - Viena și Varșovia; 1969 - Tallinn, Estonia; 1970 - Torino, Italia; 1967 - Anvers, Belgia.
Drăguţ, Vasile, 50 Contemporary Sculptors, Editura Uniunii Artiștilor Plastici, Bucureşti, 1979.
Fundația Culturală META, Un secol de sculptură românească. Dicționar A-D, Colecția Sinteze, Editura META, 2001, pp. 99 - 100.
Surse web:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Boris_Caragea