COMENTARIU CRITIC


        Autodidact. Audiază unele cursuri la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, este prieten cu Octav Grigorescu și Caius Ovidiu Pascu și pozează pentru portrete de muncitori în atelierele unor pictori consacrați. În anii ’60 pictează tablouri viu colorate, încadrabile în genul peisajului și este în căutarea unor soluții formale abstractizante, geometrice. Își creează reputația unui artist nonconformist și lucrările sale sunt cumpărate de colecționari (Gh. Rădulescu). 1968-1971 lucrează tablouri sau reliefuri cu motive abstracte compuse din șipci de lemn cu profil rotunjit, diferit colorate. Formele în relief se autonomizează și se transformă într-un fel de totemuri pentru a deveni în final tije alcătuite din segmente cilindrice colorate. Din aceste tatonări se delimitează în final „bara de lemn rotund“, cum numește Adrian Cădere obiectul care-l va însoți în peregrinările sale europene și americane. „Bara de lemn rotund“, multiplicabilă la nesfârșit, este o juxtapunere de segmente cilindrice de lemn, diferit colorate, asamblate după un sistem de permutări care conține de fiecare dată o eroare. Bara de lemn rotund poate fi toiagul pelerinului, Malstock-ul pictorului de pe vremuri și, nu în ultimul rând, prin structura ei modulară trimite la Coloana lui Brâncuși, asociere pe care o făcea Adrian Cădere însuși. Referința la Brâncuși era de altfel comună la ora aceea conceptualiștilor americani. Ca „operă de artă“ bara de lemn rotund rămâne precară, cu adevărat săracă, potențialul ei semantic revelându-se abia în scenariile diverselor acțiuni sau evenimente imaginate de Adrian Cădere. De unde și termenul de artă a comportamentului dat activității lui (Bernard Marcelis). Au putut fi delimitate cinci tipuri de manifestare - plimbări izolate, itinerarii urbane programate, participarea la expoziții colective, utilizarea galeriilor de artă și dezbaterile. Toate converg în aspirația de a sparge monopolul artistic al galeriilor și de a construi noi relații între spațiul artificial și convențional al galeriei și realitatea vie a orașului. Adrian Cădere readuce în actualitate și redimensionează conceptul de boemă artistică, inventează moduri noi de contestare a sistemului instituțional artistic. Se numără printre cei mai importanți artiști conceptualiști francezi din anii ’70; a lucrat, printre alții, cu Christian Boltanski. Este acceptat la Documenta Kassel în 1975 cu acțiunea Drumețul de la Kassel și apoi este repins pentru nerespectarea proiectului inițial.

Ioana Vlasiu
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Varșovia, Polonia, 1934 - Paris, 1978; din 1967 se stabilește în Franța)


    Activitate profesională:
    1973 - participă la Congresul de artă conceptuală, Bruxelles;
    1974 - conferinţă la Facultatea de Filozofie şi Litere a Universităţii Catolice din Louvain, Belgia;
    1977 - conferinţă la Galeria Ghislain Mollet-Vieville, Paris, cu titlul „Établir le desordre” când invită publicul să părăsească sala.

    în 1966 devine Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
     


    PROIECTE

    Expoziții personale:
    din 1973 - expune la Paris, Bruxelles, Liège, Gand, Anvers, Roma, Milano, Genova, Bari, Brescia, Torino, Napoli, Londra, Berlin, Düsseldorf și New York.
    1988 - Galeria des Beaux-Arts (cu Kopke şi Palermo), Bruxelles [cat.];
    1989 - New York, P.S.1 Museum;
    1992 - Paris, Musée d’Art Moderne de la Ville [cat.];
             - Baden-Baden;
    2007 - Baden-Baden, Staatliche Kunsthalle, Peinture sans fin [cat.];
    2008 - Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Simpozion In and Out of the Territory), Bucureşti.

    Expoziții de grup:
    1978 - Matisse en de Hedendaagse Franse Kunst, Gand, Belgia;
             - Tendances de l’ Art en France 1968-1978, Musée d’ Art Moderne de la Ville de Paris, Franța;
             - Focus '78, Centre Culturel du Marais, Paris, Franța;
    1979 - Omtrent Kunstenaars, Cultureel Centrum, Waregem, Belgia;
             - Antwerpen (Palais des Beaux-Arts) / Charleroi, Biennale de la Critique, Belgia;
    1983 - Art en France 1960 - 1980, Coutances, Franța;
    1987 - Cădere, Köpcke, Palermo, Galerie des Beaux-Arts, Bruxelles, Belgia;
    1989 - Das Spiel des Unsagbaren, Wiener Secessión, Viena, Austria;
             - L’ Art conceptuel, une perspective, Musée d’ Art Moderne de la Ville de Paris, Franța;
             - Le Jeu de l’ Indicible, Palais des Beaux-Arts, Bruxelles, Belgia;
    1991 - Une Scène Parisienne 1968-1972, Université Rennes 2, Rennes;
    1992 - Yvon Lambert collectionne, Villeneuve d’ Asq;
             - Manifeste, Centre Georges Pompidou, Musée National d’ Art  Moderne, Paris, Franța.

    Muzee:
      - Tate Modern, Londra, Marea Britanie;
      - The Museum of Modern Art, New York, SUA;
      - Musée National d’Art Moderne, Paris, Franța.

    Scrieri ale artistului:
    1970 - Boy with Stick, Semiotext(e), vol. III, nr. 2, Columbia University, New York, SUA;
    1973 - Opus International (Paris), nr. 43, nov. 1973;
             - Studio International (Londra), nr. 961, dec. 1973;
    1974 - - +- 0 (Bruxelles), nr. 4, apr. 1974;
             - Flash Art (Milano), nr. 44-45, apr. 1974;
    1977 - Présentation d’ un travail / Utilisation d’ un travail, Hossman, Hamburg/MTL, 1977;
             - Domus (Milano), nr. 573, august 1977;
             - Saman, nr. 11, nov. - dec. 1977;
    1980 - NDRL (Paris), nr. 5-6, 1980;
    1982 - Histoire d’ un Travail, Gent, Herbert-Gewad, 1982.
     


    BIBLIOGRAFIE

    Bénézit, E., Dictionnaire critique et documentaire des peintres, sculpteurs, dessinateurs et graveures, Tomes I - VIII, Librairie Grüd, Paris, ediția a III-a, 1966.
    Fundația Culturală META, Un secol de sculptură românească. Dicționar A - D, Colecția SINTEZE, Editura META, 2001, pp. 106 - 110.
    Vlasiu, Ioana (coord.), Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX, vol. I, lit. A-G, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 113 - 114.

    Lauf, C., Marcelis, B., Criqui, J. P., Andrei Cădere, The Institute for Contemporary Art, P.S. 1 Museum, New York şi Musée d’ Art Moderne de la Ville de Paris, pp. 180.
    Titu, Alexandra, Experiment în arta românească contemporană după 1960/Experiment in Romanian Art since 1960, catalog, Centrul Soros pentru Artă Contemporană, București, 1997.

    Agalidi, în „Observatorul cultural”, nr. 402, dec. 2007.
    Pamfil, în „Arta”, nr. 1 . 2, 1993.
    Wulfen, T., Kunstforum International, nr. 125/1994, p.76.