COMENTARIU CRITIC


        Se remarcă în 1978 prin portrete în lemn de mari dimensiuni. Cu mijloace extrem de simple, crestături de bardă şi daltă care despică şi haşurează lemnul cu o energie amintind de xilogravurile expresioniştilor germani de la început de secol, dar şi de Baselitz, Ioan Deac-Bistrița reuşeşte să imprime într-un mod neconvenţional, antiacademic, individualitate figurilor sale. În acest sens e un premergător al sculpturii generaţiilor mai tinere. Din aceeaşi perioadă datează reliefurile în lemn, abstracte, un inventar al posibilităţilor expresive ale unei tehnici asociate unui anumit material, un fel de alfabet al cioplirii.
        O altă direcţie a sculpturii lui Ioan Deac-Bistrița este cea care descoperă valoarea plastică a spaţiului interior, care speculează convingerea că volumul nu numai că ocupă spaţiul, dar îl şi conţine. Tema pe care s-a sprijinit Ioan Deac-Bistrița în această încercare este tema vegetalului, organicului, viului, a metamorfozelor încolţirii şi creşterii. De aceea motivul multor sculpturi în bronz şi marmură este capacitatea formei de a se autogenera. Volumul nu este pentru Ioan Deac-Bistrița plin şi opac, nu este nici gol şi nu se rezumă la relaţia cu spaţiul exterior. Forma se naşte din tensiunea ei internă, materia proliferează în chip natural. Seminţele şi fructele, mugurii, lumea vegetală cu uimitoarele ei transformări, pentru care preferă docilitatea lutului şi bronzului, sunt referinţele care particularizează sculptura lui Ioan Deac-Bistrița. În registru non-figurativ produce la uneledin simpozioanele de sculptură construcţii mobile în lemn, un fel de arbori cu coroană mobilă unde sunt evidente afinităţile cu tehnologia arhaică. Sugestia este dublă - vegetală şi arhaic-tehnologică. Temele sculpturii sale se regăsesc adeseori în tapiserie, tehnică pe care a practicat-o constant în paralel cu activitatea sa de sculptor.


Ioana Vlasiu
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Bistriţa-Năsăud, 1940)

    Studii academice:
    1958 - 1964 - Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, cu Andrei Szobotka şi Boris Caragea, București;

    Activitate profesională:
    1981 - 1998 - Organizează şi participă la cele 15 ediţii ale Expoziției de plastică mică, București.
    1990 - 2003, 2006 - 2007 - profesor la Liceul de Arte Plastice „N. Tonitza”;
    2005 - 2006 - profesor la Şcoala de Arte şi Meserii „Dimitrie Paciurea”.
     


    PROIECTE

    Expoziții personale:
    1978 - Galeria  Orizont, Bucureşti;
    2006 - Galeria Simeza, Bcurești.

    Expoziții de grup:
    din 1965 - participă la expoziţiile anuale şi bienale, București;
    1973 - Ipostaze, Peisaj-ambient - artă monumentală, Galeria Nouă, Bucureşti;
    1976 - Artă şi natură, Galeria Nouă, Bucureşti;
    1979 - Conţinut şi formă în sculptura românescă contemporană - desene ale sculptorilor, Muzeul de artă vizuală, Galaţi;
             - Moscova, Rusia;
             - Sofia, Bulgaria;
    1980 - Expoziția de sculptură românească în străinătate - Praga, Cehia;
                                                                                              - Rostock, Germania;
                                                                                              - Bratislava, Slovacia;
    1981 - Belgrad, Serbia [cat., prefaţă Radu Procopovici];
    1984 - Norwich, Marea Britanie;
             - Londra, Marea Britanie;
    1985 - Stuttgart, Germania;
    1986 - Viena, Austria;
    1992 - 1999 - Galeria Apollo, Galeria Orizont (1999, cu C. Breazu, Ş. Creţoiu, Gh. Mureşan, F. Tănăsescu) şi Galeria Simeza (1997, cu A. Bolea, Ş. Creţoiu, A. Eberwein, Gh. Mureşan, D. Rădulescu), București.
    1992 - Ankara, Turcia;
    1993 - Belgrad, Serbia;
    1995, 1999 - Chişinău, Republica Moldova;
    1996 - Montreal World Trade Center;
    1999 - Atena, Grecia;
    2000 - Ravenna, Italia.

    Simpozioane:
    1971(cat.), 1977, 1985 - Măgura, Buzău;
    1972 - Lazărea, Harghita;
    1974 - Arcuş (cat.), Covasna;
             - Prilep, Macedonia;
    1975 - Burgas, Bulgaria [cat., prefaţă Rumiana Ivanova];
    1979 - Căsoaia, Arad;
    1982 - Sălişte, Sibiu;
    1986 - Sighetul Marmaţiei, Maramureș;
    1991 - Soveja, Vrancea;
    1992 - Sibiu;
             - Bacău;
    1993 - Apeldoorn, Olanda (sculptură în marmură de Carrara; cat. cu prefață de Mariecke Siezen);
    1995 - Oarba de Mureş;
    1997 - Gărâna, Reşiţa;
    1997 - Sângeorz Băi, Bistrița-Năsăud;
    2002 - Madonna Di Campiglio, Italia;
    2004, 2007 - Balbido, Trento, Italia;
    2005 - Nanto Petra, Italia;
    2006 - San Blazien, Stuttgart, Germania.

    Muzee: 
     - Muzeul de Artă şi Muzeul „George Apostu”, Buzău; 
     - Muzeul Național de Artă al României, București; 
     - Muzeul Național de Artă Contemporană, București;
     - Buzău; 
     - Muzeul de Artă, Constanţa;
     - Skopjie - Macedonia;
     - Târgovişte, Dâmbovița;
     - Tulcea;
     - Muzeul Florean, Baia Mare, Maramureș;
      - Complexul Muzeal, Bistrița;
      - Muzeul de Artă Vizuală, Galați;
     - Muzeul de Artă Comparată, Sângeorz-Băi, Bistrița-Năsăud.

    Distincţii:
    1975 - Premiul I la Simpozionul de sculptură de la Burgas, Bulgaria.
    1993 - Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici pentru tapiserie.
     


    BIBLIOGRAFIE

    50 contemporary sculptors, Bucureşti, f.a..
    Florea, Vasile; Lăptoiu, Negoiță, Cebuc, Alexandru, Enciclopedia artiștilor români contemporani, vol. II, Editura ARC 2000, București, 199.
    Fundația Culturală META, Un secol de sculptură românească. Dicționar A-D. Colecția SINTEZE, Editura META, 2001, pp. 157 - 159.
    Thieme-Becker; Theime, Ulrich; Becker, Felix (hrsg.), Allegemeines Lexikon der Blidenden Kunstler von der Antike bis zur Gegenwart, II, Verlag von E.A. Seemann, Leipzig, 1908.
    Vlasiu, Ioana (coord.), Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX, vol. I, lit. A-G, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 178 - 180.

    Grigorescu, Dan, Idee şi sensibilitate. Direcţii şi tendinţe în arta românescă contemporană, Bucureşti, 1991, p. 32.
    Grozdea, Mircea, Sculptori români contemporani, Editura Meridiane, Bucureşti, 1984.

    Buşneag, în „Arta”, nr.10, 1979, pp. 22 - 23.
    Catalogul expoziţiei Arcuș,1974.
    Catalogul expoziţiei Simpozionului de sculptură din 1971.
    Catalogul expoziţiei Apeldoorn, cu o prefaţă de Mariecke Siezen, 1993.
    Catalogul expoziţiei Burgas Bulgaria, cu o prefaţă de Rumiana Ivanova.
    Catalogul expoziției Ipostaze, 1973.
    Dosar documentar la Centrul Soros pentru Artă Contemporană (CSAC).
    Șimăndan, Emil Un spectacol pentru o mie de ani. Interviuri, Arad, 1981, pp. 82 - 86.
    Vida, Gheorghe, Arta ambientală în România. Ipoteze şi interpretări, în „Studii şi cercetări de istoria artei”, tom 25, 1978.