COMENTARIU CRITIC


        Modernitatea operei Theodorei Cernat - Popp este rezultatul de sinteză expresivă proprie mediului artistic românesc al anilor 1920 - 1930 angrenat în dezbaterile pe marginea specificului naţional şi al revalorizării tradiţiei. Sculptura sa se situează la intersecţia dintre realismul clasicizant vehiculat în arealul central-european de marea influenţă modelatoare a lui Antoine Bourdelle şi, pe de altă parte, de recuperarea şi adaptarea la imperativele modernităţii artistice a unui fond tematic şi stilistic tradiţional de inspiraţie bizantină. Alegerile stilistice care asimilează experienţa tardivă a simbolismului (achiziţionat şi perpetuat în atelierul Ceciliei Cuţescu-Storck), tematica religioasă (mediată de influenţa lui Sabin Popp sau a Olgăi Greceanu), dar şi alte subiecte predilecte ale artei realiste (maternităţile, studiul portretului, alegoria) îşi găsesc un suport adecvat în seriile de reliefuri în gips patinat, animate de modulări decorative ce demonstrează receptivitatea la o estetică a ornamentului specifică interpretărilor plastice de tip Art Déco. Participă la dinamica artei feminine româneşti prin intermediul asociaţiei „Femeilor pictori şi sculptori”.


Mica Gherghescu
 


BIOGRAFIE

(Bucureşti, 1897 - 1980)

Studii:
  - studii libere în atelierul Ceciliei Cuţescu-Storck;
  - studii de sculptură cu Ion Jalea;
1921 - Academia liberă a lui Arthur Verona.

Burse:
1923 - obține la Salonul de Toamnă o bursă de studii la Roma, Italia.

Activitate profesională:
Predă în atelierul Ceciliei Cuţescu-Storck şi în propiul atelier din strada I.G. Duca;
din 1918 - prima femeie-profesor la Școala de Arte-Frumoase din București;
1948 - 1950 - lucrează în secretariatul Uniunii Artiştilor Plastici din România.
 


PROIECTE

Expoziţii personale:
1938 - Bucureşti;
2005 - Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia, Ilfov.

Expoziţii de grup:
1923, 1924, 1925, 1926, 1930, 1931 - Salonul Oficial, Bucureşti;
1925 - Expoziţia asociaţiei femeilor pictori şi sculptori, Bucureşti;
1948 - Expoziţie de ziua femeii.

Portrete:
1925 - Portretul Mariei;
         - Melancolie;
1926 - Luki Gallaction;
1930 - Maternitate;
1936 - Sf. Gheorghe;
1941 - Toamna;
1960 - Nud arcuit;
1970 - Cloșca cu doi pui;
 - Țărani cu păsări;
 - Orfeu cu lira;
 - Elegie.


Lucrări, artă publică:
1924 - Portretul pictoriţei Magdalena Rădulescu (gips patinat);
         - Portret de femeie cu gât lung (gips);
         - Victorie (gips);
         - Jeluitoare (relief, gips patinat);
1925 - Elegie (gips patinat);
         - Bunavestire (gips colorat);
1934 - Aula Academiei Comerciale (frescă), Bucureşti (împreună cu Cecilia Cuţescu-Storck);
1935 - Casa Vlasopol (mozaic), Băneasa;
1936 - Mausoleul de la Mateiaş, Argeș (împreună cu Nina Arbore);
1938 - Mausoleul de la Mărăşeşti, Vrancea (împreună cu Eduard Săulescu);
         - Primăria Banu Manta (frescă), București (împreună cu Olga Greceanu);
         - Gara Regală (frescă), Mogoşoaia (împreună cu Olga Greceanu), Ilfov;
1940 - Casa Sebastian Cernat (mozaic), Bucureşti.
1941 - 1945 - Toamna (gips patinat);
1942 - Institutul pentru Studiul Istoriei Universale (frescă), Institutul „Nicolae Iorga”, București;
1949 - Biserica Mănăstirii Antim. Artă de comandă privată (mozaic).
 


BIBLIOGRAFIE

Deac, Mircea, Sculptura în România. Secolele XIX-XX, Editura MEDRO, București, 2005.
Vida, Gheorghe, în: Dicţionarul Sculptorilor din România. Secolele XIX-XX. Vol. I., Bucureşti, 2011.

Nanu, Adina, Theodora Cernat-Popp, catalogul expoziţiei retrospective, Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia, 2004.
Nanu, Adina, Theodora Cernat-Popp, în: „Arta”, nr. 9, 1988.
Neniţescu, Ștefan, în: „Adevărul”, 23 mai 1926.