COMENTARIU CRITIC


          Astăzi deja considerat un clasic al sculpturii româneşti, Gheza Vida şi-a înscris numele în istoria artei printr-o activitate cert influenţată de circumstanţele socio-istorice ale epocii sale şi chiar de un anume spaţiu bine determinat geografic: Maramureşul
natal. Gheza Vida se numără printre artiştii români înrâuriţi de ideologia de stânga. Născut într-o familie săracă din Maramureş, trăind experienţe limită, cu o pasiune şi o înzestrare artistică manifestată încă din copilărie, a evoluat pe coordonatele unui
realism simbolic ce a încercat să transpună în lemn, materialul favorit al sculptorului, aspiraţiile şi viziunea sa asupra societăţii.
          Gheza Vida a făcut cu adevărat carieră după al doilea război mondial, îndeosebi prin sculptura de for public cu tematică istorică, prin monumentele dedicate acelor evenimente care schimbau în epocă destinul României şi care sunt astăzi repere
socio-culturale ale unor oraşe precum: Carei sau Moisei. Nu rămâne însă un artist naţional, faima sa devenind, îndeosebi prin participarea la Bienala de Artă de la Veneţia, în 1958 şi 1976, internaţională.
          Critica de artă i-a împărţit creaţia în două direcţii: telurică şi mitologică. Din prima categorie fac parte acele lucrări dedicate unor personaje desprinse din real, oameni de condiţie modestă: mineri, muncitori forestieri, precum şi lucrările cu tematică
istorică ce răspund directivelor realismului socialist. Direcţia mitologică, în schimb, face apel la cultura tradiţională, din care artistul preia elemente arhaice, personaje imaginare însă foarte prezente în mentalul colectiv: solomonarul, omul apelor, priculiciul minei etc. Această a doua direcţie e cea în care sculptorul îşi ia o mai mare libertate de expresie, stilizând formele, tratând mai frust materialul de lucru şi dând viaţă unor interesante compoziţii totemice, dispuse în grupuri şi destinate, la rândul lor spaţiului public.


Luiza Barcan (2014)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Baia Mare, Maramureș, 1913 - Baia Mare, Maramureș, 1980)

    Studii academice:
    (învață sculptura și pictura în atelierul pictorului Alexandru Ziffer)
    1942 - 1944 - Academia de Arte Frumoase, Budapesta, Ungaria (aici se împrietenește cu sculptorul Ferencsy Bèny).

    Activitate profesională:
    după 1947 - profesor la Baia Mare, Maramureș;
    1957 - deputat în Comitetul Central al Partidului Comunist;
    1968 - Vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România;
    1974 - Membru corespondent al Academiei Române.
     


    PROIECTE

    Expoziții personale*:
    1936 - Baia Mare, Maramureș;
    1958 - Galeria „Uniunii Artiștilor Plastici”, cu Vasile Kazar, Bucureşti, România;
    1963 - cu Al. Ciucurencu, Belgrad, Serbia;
    1973 - Muzeul de Artă (Expoziție retrospectivă), Baia Mare, România;
             - Expoziție retrospectivă, Sala „Dalles”, București, România;
    1974 - Expoziție retrospectivă itinerantă: Haga(Olanda), Bruxelles (Belgia), Viborg(Danemarca), Copenhaga(Danemarca), Oslo(Norvegia);
    1976 - Expoziția de Sculptură Mică, Baia Mare, România.
     
    Expoziții de grup:
    1937 - Expoziția Societăţii Artiştilor Plastici, Baia Mare, România;
    1939 - Expoziția Deportaţilor (sculpturile Horia, Cloşca şi Crişan, lemn, 10 acuarele, linogravuri) Gurs, Franța;
    1942 - Săptămâna Festivă a Sfântului Ştefan [cat.,Tăietorul de lemne, Ţărancă cu coşul, Muncitor forestier], Baia Mare, România;
    1944 - Salonul de Primavară, Mücsarnok, Budapesta, Ungaria;
              - Expoziția Breasla Barabás Miklós, Cluj-Napoca, România;
    1946 - Ateneele Populare N. Bălcescu şi Józsa Béla (Mineri), Salonul Ardelean de Artă Plastică (Miner), Cluj-Napoca, România;
    1947 - Expoziția de Pictură şi Sculptură a Sindicatului Mixt de Artişti, Scriitori şi Ziarişti-U.S.A.S.Z, Baia Mare, România;
    1948 - Expoziția de Artă Plastică a Transilvaniei, Sala Prefecturii,
    Cluj-Napoca, România;
    1953 - 1954 - Anuala de Stat a Artelor Plastice, Bucureşti, România;
    1955, 1956, 1957  - Expoziția Regională a Artelor Plastice (cat., Desţelenire), Baia Mare, România;
    1957 - 10 ani de creaţie plastică, Muzeul de Artă al R.P.R., URSS;
    1958 - Expoziția Țărilor Socialiste (cat., pref. I. Jalea, Balada lui Pintea, Răscoala, Dans din Oaş), Moscova, URSS;
             - Bienala de la Veneţia (cat., pref. I. Frunzetti, expune 9 lucrări), Italia;
     
    1959 - Expoziția de Stat de Arte Plastice (cat., pref. I. Jalea, Minerii, Balada lui Pintea), Bucureşti, România;
             - Expoziția de Artă Plastică Românească (cat. pref. I. Jalea, Balada lui Pintea, Răscoala, Dans din Oaş), Budapesta, Ungaria;
             - Expoziția Regională de Artă Plastică (cat., Butinarul), Baia Mare, România;
    1960 - Expoziția de Stat a Artelor Plastice (cat. pref. I. Jalea, Răscoala, Balada lui Pintea, Miner strigând), Bucureşti, România);
             - Expoziția de Sculptură Contemporană Românească (cat., pref. I. Jalea, Dans din Oaş), Praga (Republica Cehia), Bratislava (Slovacia);
             - Expoziția de Artă Plastică Românească (cat., pref. I. Irimescu, Odihna, Miner strigând, Dans din Oaş), Leningrad (URSS), Helsinki(Finlanda);
              - Expoziția Regională de Artă Plastică (cat., Recolta), Baia Mare, România;
    1961 - Expoziția de Artă Plastică Românească (cat., pref. Ion Jalea, Odihna, Miner strigând, Dans din Oaş), expoziție itinerantă: Sofia(Bulgaria), Moscova(URSS);
             - Expoziția de Grafică Militantă (cat.,9 linogravuri din 1939), Bucureşti, România;
             - Expoziția de Grafică Militantă din R.P.R, Moscova, URSS;
             - L’Art Roumain du XIXe à nos jours, Paris, Franța;
             - Expoziție Regională  (cat., Colectivist), Baia Mare, România;
    1962 - Expoziție Regională, Baia Mare, România;
    1963 - Expoziție de Artă Contemporană Românească, Varşovia, Polonia;
               - Expoziție Regională (cat., Carnaval la sate , Nud , Miner strigând), Baia Mare, România;
    1965 - Arta şi Rezistenţa, Bologna, Franța;
    1966, 1971 - Arta Plastică a Maramureşului (1896–1966), Muzeul de Artă, Baia Mare, România;
    1967 - Expoziția Regională  (cat., Veselie ), Baia Mare, România;
    1972 - Arta Contemporană Românească (cat., pref. V. Drăguţ, Răscoala), Varşovia, Polonia;
             - Maramureş ’72 (cat., Solomonarul), Baia Mare, România;
    1975 - Maramureş ’75 (cat., Omul pădurii , Ploaia ), Baia Mare, România;
    1976 - Omagiu lui Brâncuşi (cat., pref. Robin Darwin şi H. Catargi, Dans din Oaş , Cap de ţăran), Expoziție Itinerantă: Londra(Marea Britanie), Paris(Franța);
    1976 - Bienala de la Veneţia (cat.,pref. I. Frunzetti, Sfatul bătrânilor , Priculiciul minei , Varvara), Italia;
    1978 - Maramureş ’78 (cat., Fata cu fluier , Zâna finelor), Baia Mare, România;
    1998 - Sculptura Românească în Lemn în secolul XX, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, România;
    2003 - 2004 - Grafica Modernistă în România Anilor 1930 - 1940  (cat., text Mariana Vida), Muzeul Național de Artă al României, Bucureşti, România;
    2012 - Arhetipuri Sculpturale. Sculptura în lemn (cat. Ana Zoe Pop, text Ioana Vlasiu), Muzeul Național de Artă al României, Bucureşti, România.

    Lucrări monumentale:
    1939 - Horea, Cloșca și Crișan (busturi sculptate în lagărul de la Gurs);
    1942 - Țărancă cu coșul;
    1947 - Buciumașul;
             - Dans Oșenesc;
    1956 - Monumentul minerilor, Baia Mare, Maramureș;
    1957 - Balada lui Pintea (basorelief);
    1958 - Răscoala;
             - Horitoarea;
             - La fân;
    1960 - Recolta;
    1966 - Monumentul de la Moisei (12 coloane dispuse circular);
             - Miner;
             - Sfatul Bătrânilor
    , Palatul Administrativ, Baia Mare, Maramureș;
             - Ostașul român (monument), Baia Mare, Maramureș;
             - Monumentul martirilor carei;
    1973 - Sfatul bătrânilor
    (piatră), Centrul Administrativ, Baia Mare, România.

    Muzee :

    1956 - Balada lui Pintea (relief, lemn de stejar), Muzeul de Artă, Baia Mare, România;
    1963 - Carnaval la  sat (lemn de frasin), Muzeul de Artă, Baia Mare, România;
    1966 - Veselia (lemn de nuc), Muzeul de Artă, Baia Mare, România;
               - Pintea Viteazul (lemn de stejar), Muzeul de Artă, Baia Mare, România;
    1970 - Ploaia (lemn de stejar), Muzeul de Artă, Baia Mare, România;
               - Varvara (lemn de paltin), Muzeul de Artă, Baia Mare, România;
               - Omul dintre focuri, Muzeul de Artă, Baia Mare, România;
    1972 - Omul apelor (lemn de stejar), Muzeul de Artă, Baia Mare, România;
     
    1955 - Desţelenirea (gips), Muzeul de Artă, Braşov;
             - Partizani Maramureşeni (gips),  Muzeul de Artă, Braşov;
     
    1973 - Fata Pădurii (lemn de nuc), Muzeul Național de Artă Contemporană, București, România;

    1947 - Dans din Oaş (lemn), Muzeul Național de Artă al României, București, România;
              - Buciumaş (lemn), Muzeul Național de Artă al României, București, România;
    1956 - Răscoala, Muzeul Național de Artă al României, București, România;
             - Cap de ţăran (lemn de nuc), Muzeul Național de Artă al României, București, România;
    1958 - Odihna (lemn de nuc), Muzeul Național de Artă al României, București, România;
    1959 - Minerii (relief, lemn de nuc), Muzeul Național de Artă al României, București, România;
    1960 - Miner strigând (lemn de nuc), Muzeul Național de Artă al României, București, România;
    1961 - Colectivist ( lemn de paltin), Muzeul Național de Artă al României, București, România;
    1962 - Zidar (lemn), Muzeul Național de Artă al României, București, România;
    1972 - Omul Nopţii, (lemn de stejar), Muzeul Național de Artă al României, București, România;
    1973 - Priculiciul minei, (lemn de stejar), Muzeul Național de Artă al României, București, România;
     
    1948 - Miner (lemn de stejar), Muzeul de Artă, Constanţa, România;
    1956 - La fân (lemn de nuc), Muzeul de Artă, Constanţa, România;
    1962 - Se unesc hățurile (relief, lemn de stejar), Muzeul de Artă, Constanţa, România;
     
    1942 - Mineri (lemn), Muzeul de Artă, Cluj-Napoca, România;
    1958 - Butinarul (lemn de nuc), Muzeul de Artă, Cluj-Napoca, România;
     
    1961 - Mineri - Spre şut (altorelief, lemn de nuc), Muzeul de Artă Vizuală, Galaţi, România;
    1963 - Tropotita (lemn de nuc), Muzeul de Artă Vizuală, Galaţi, România;
    1971 - Solomonarul (lemn de nuc), Muzeul de Artă Vizuală, Galaţi, România;
      
    1960 - Recolta (lemn de nuc), Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, Bihor, România;
     
    1956 - Cap de ţăran (lemn de nuc), Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, România;
     
    1953 - Pintea Grigore judecând un boier (relief, gips), Muzeul Banatului, Timişoara, România;

    Distincții:
     - Maestru Emerit al Artei;
    1949 -Premiul Ministerului Artelor şi Informaţiilor;
    1953 - Premiul de Stat;
    1955 - Premiului de Stat pentru altorelieful Pintea judecând un boier;
    1964 - Artist al Poporului pentru „merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”;
    1968 - Primește Ordinul Meritul Cultural;
    1971 - Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă.

    * după 1946 va expune în străinătate la: Moscova, Belgrad, Budapesta, Sofia, Cairo, Damasc, Paris, Bologna, Londra, Torino, Roma, Brno, Bruxelles, Haga, Copenhaga, Oslo, Helsinki.
     


    BIBLIOGRAFIE

    Deac, Mircea, Sculptura în România. Secolele XIX-XX, Editura Medro, București, 2005, p. 84.

    Surse web:
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheza_Vida