GALLAS, Ferdinand (Nándor)







COMENTARIU CRITIC


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Timişoara, 1823 - Lovrin, Banat, 1949)
     
    Studii academice:
    1909 - 1912 - Şcoala Superioară de Arte Decorative, cu Lajos Mátray, Géza Maróti şi Imre Simay, Budapesta, Ungaria;
    1919 - 1921 - studiază la Şcoala Superioară de Arte Plastice de la Moscova unde, după surse neverificabile, îi cunoaşte pe Maxim Gorki, Maiakovski, Kandinsky, Naum Gabo, Kazimir Malevici, Pevsner, Archipenko şi Lipschitz;
    1922 - 1923 - studiază la Şcoala liberă de artă „Der Weg”, Dresda.

    Activitate profesională:
    1912 - 1914 - este asistent la Şcoala Superioară de Arte Decorative, Budapesta, Ungaria;
    1917 - 1919 - voluntar în Armata Roşie;
    1924 - realizează modele pentru figuri de copii şi animale în manieră cubistă, pentru Fabrica de ceramică condusă de pictorul Aurel Popp, Satu Mare;
    1925 - colaborează cu revista de avangardă Periszkop, Arad;
    1926 - la Timişoara conduce o Şcoală liberă de artă împreună cu pictorul Albert Varga şi graficianul Nándor Kora-Korber;
    1928 - execută împreună cu Aurel Popp macheta Monumentului Unirii de la Alba Iulia (nerealizat);
    1934 - lucrează modele pentru o fabrică de porţelan, București.

    1930 - înființează, împreună cu Ioachim Miloia, Andreas Ferch, Aurel Ciupe, Iuliu Podlipnt ș.a., „Salonul artelor bănățene”.
    A pus bazele Societății Artiștilor Plastici Bănățeni, Uniunii Artiștilor Plastici din Banat și a revigorat Societatea „Barabás Miklós”.
     


    PROIECTE

    Expoziții personale:
    1922 - Timişoara;
    1928 - Terasa Pallas (cu acuarelistul Sándor Pataki);
               - Asociaţia culturală bănăţeană;
    1931 - Expoziția în atelierul de pe str. Eugeniu de Savoia nr. 36;
    1932 - Palatul Culturii (cu Iulius Podlipny), Arad;
    1965 - Expozițe retrospectivă, Muzeul Banatului, Timișoara;
    2003 - Muzeul Banatului, Timișoara.
     
    Expoziții de grup:
    1928 - Salonul Oficial, Bucureşti;
    1929 - Clubul KAC de pe str. Kogălniceanu 7, cu pictorul Sándor Szolnay, proiectantul de mobile Miklós Rigler şi textilista Zsuzsi Radó, Cluj-Napoca;
             -  Expoziția Munca și arta, Clubul Feszek, Cluj-Napoca;
    1930 - Salonul bănăţean de artă, Timișoara;
             - Breasla Barabás Miklós, Timișoara;
    1937 - Expoziția artiștilor ardeleni, Palatul Csekonics, Budapesta, Ungaria;
    1943 - Expoziția artiştilor din Transilvania de Sud, Brașov.
     
    Lucrări monumentale:
    1922 - Madona (lucrare dispărută), relieful de pe faţada farmaciei Kun de pe str. Alba Iulia, Timișoara;
    1925 - relieful frontonului Sediului Sindicatelor Unite;
             - monumentele comemorative ale eroilor din Primul Război Mondial;
    1926 - Frontonul palatului lui Pompiliu Cioban (piatră);
    1929 - 1933 - Ceacova (marmură şi piatră), Variaş (bronz), Tomnatic (bronz);
    1935 - Şandru (bronz şi piatră);
    1936 - Mormântul prefectului Dumitru Nistor (piatră), Timișoara;
    1937 - Madona, Institutul călugăriţelor sărace.
     
    Muzee:
    1922 - Viața (marmură albă), Muzeul Banatului, Timișoara;
    1925 - Portret de copil (bronz), Muzeul Banatului, Timișoara;
    1925 - 1929 - Nud cu eşarfă (gips patinat), Muzeul Banatului, Timișoara;
                        - Dans grotesc (gips glazurat), Muzeul Banatului, Timișoara;
                        - Sfântul Gheorghe (medalion, gips), Muzeul Banatului, Timișoara;
    1927 - Hamal în port (bronz), Complexul Muzeal, Arad;
    1930 - Rugăciune (lemn), Muzeul Banatului, Timișoara;
             - Tristeţe (gips), Complexul Muzeal, Arad.
     
    Scrieri ale artistului:
    Ivan Pavlovics Borkin önarcképe [Autoportretul lui I.P.B], în Periszkop, nr. 4., 1925.
    Ilustraţii (coperţi) la volumele: Alma Cornea, în Lumea copiilor [Timişoara], ed. I. Vasiu [1932];
    Asztalos Sándor, Nincs kegyelem, [Timişoara], 1929.
     
    Distincții:
    1928 - Premiul Salonului Oficial, pentru sculptura Dansatoarea grotescă, București;
    1930 - Premiul I la Salonul artiştilor bănăţeni, împreună cu Romul Ladea, Timișoara.
     


    BIBLIOGRAFIE

    Podlipny- Hehn, Annemarie, Ferdinand Gallas, Editura Artpress, Timişoara, 2002.
    Szekernyés, Gallas Nándor, Târgu-Mureş, 2007.
     
    Vlasiu, Ioana (coord.), Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX, vol. I, lit. A-G, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 223 - 225.
     
    Banner, Zoltán, Erdélyi magyar müvészét a XX. században, Képzömüvészeti
    Kiadó, Budapesta, 1990.
    Dénes, Mütár, Erdélyi Mütár, Deva, 2002.
    Mikólsik, Elena, Arta bănăţeană interbelică, Editura Graphite, Timişoara, 2006, pp. 42 - 44.
    Miloia, Ioachim, Studii şi articole de artă, vol. I, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2007, pp. 179 - 181.
     
    Birou, Virgil, în Arta plastică, nr. 5, 1966.
    Borghida, István, în Ars Hungarica, nr. 2, 1980.

    Surse web:
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_Gallas