COMENTARIU CRITIC


        Practică o sculptură ale cărei morfologii se situează între abstracție și referința etnografică, antropomorfă și, sporadic, la alte arii culturale. Formele sunt clare și se înscriu într-un demers constructiv. Apartenența la linia deschisă de Brâncuși este declarată, fie prin regimul formei, fie prin aluzie directă la modul de abstractizare și la câmpul semnificațiilor și resurselor. El aparține acelei direcții a sculpturii românești care continuă, diversificând, explorările expresiilor formale ale repertoriului arhitectonic și industrial țărănesc, transformând însăși această referință într-un conținut problematic. Lucrări de preferință în lemn și piatră (tehnici ale sculptării).
 
Alexandra Titu
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Periam, Timiș, 1907 - 2003)
     
    Studii academice:
    1956 - Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu”, cu profesorii Kós András, Szervátiusz Jenő, Petru Abrudan și Daniel Popescu, Cluj-Napoca.
     
    Activitate profesională:
    1957 - profesor la Liceul de Artă Plastică Timișoara;
    1958 - 1961 - Profesor de Sculptură la Liceul de Muzică și Arte Plastice;
    1958 - 1966, 1990 - 1994 -  Membru în Biroul de Conducere al filialei Uniunii Artiștilor Plastici Timișoara;
    1960 - 1974 - Lector de Sculptură și Anatomie Artistică la Institutul Pedagogic de Arte Plastice, Universitatea Timișoara;
    1966 - 1970, 1978 - 1990 - Președinte al filialei Uniunii Artiștilor Plastici Timișoara;
    1968 - 1990 - Membru al Senatului Uniunii Artiștilor Plastici din România;
    1987 - 1990 - Designer la IAEM, Timișoara;
     
     
    din 1956 - Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
     


    PROIECTE

    Expoziții personale:
    1970 - Galeria Vila Engiadina, Waldhaus, Vulpera, Elveția;
    1971 - Galeria St. Louis Morges, Elveția;
    1972 - Expoziție itinerantă, Kunst Keller Kriens, Elveția;
             - Galeria Waldhaus, Vulpera, Elveția;
    1975 - Galeria Noack, Bassel, Elveția;
             - Galeria 7, Baden, Germania;
    1979 - Galeria Aeugst Thal bem Turlersee, Aeugst Thal, Elveția;
             - Galeria Regio, Mark Hugsteten, Germania;
    1980 - Galeria Feldberg, Frankfurt an Main, Germania;
    1981 - Secțiune printr-un monument, Galeria Helios, Timișoara;
             - Galeria Zyt, Sempach, Elveția;
             - Asstellung Rumanische Rapsodie, Galeria Dor, Ruschlikon, Elveția;
             - Galera Rombachcenter, Freiburg i. Br., Germania;
             - Cabinetul de Artă a Muzeului Ettlingen, Germania;
    1982 - Expoziția de sculptură la Kunst Keller Kriens, Elveția;
             - Heimatmuseum, Burg Reinfels-St. Goar, Germania;
    1984 - Expoziție la Kunstausstellungsräume der Kongresshalle Giessen, Germania;
             - Galeria Am Markt, Germania;
    1985 - Burgerhaus, Troisdorf Mitte, Germania;
    1986 - Expoziție de sculptură și desen, Galeria Stadt Sindelfingen, Germania;
    1988 - Galeria Pro Arte, Lugoj, Timiș;
    1990 - Galeria Helios, Timișoara;
    1991 - Galeria Nouă, Oradea;
    1993 - Galeria A Debrecen, Ungaria;
    1994 - Galeriile Uniunii Artiștilor Plastici, Palatul Culturii, Târgu Mureș;
    1995 - 27 sculpturi de lemn și 2 în bronz, Galeria Delta, Arad;
    1996 - 13 sculpturi în lemn, Galeria Dure, Timișoara;
    2000 - Expoziție retrospectivă de sculptură și desen, Galeria de Artă „Ioan Sima”, Muzeul de Istorie și Artă, Zalău, Sălaj;
             - 24 de sculpturi în lemn, Galeria Szog Art, Szeged, Ungaria.

    Expoziții de grup:
    1954 - 2000 - participă la Saloane Oficiale, naționale, județene și comemorative;
    1954 - Expoziția interregională, Cluj-Napoca;
    1957 - Expoziția Festivalului Internațional al Tineretului, Moscova, Rusia;
             - Expoziția Ștefan cel Mare, 500 de ani de la naștere, Muzeul Național de Artă, București;
             - Expoziția Festivalului Internațional al Tineretului, Moscova, Rusia;
    1963 - Expoziție retrospectivă de pictură și sculptură, Sala Dalles, București;
    1966 - Bienala de pictură și sculptură, Sala Dalles, București;
    1968 - Aniversarea a 120 de ani de la Revoluția din 1848, Muzeul Banatului, Timișoara;
    1969 - Mostra Degli Artisti Rumeni, Torino, Italia;
             - 26 Artiști Plastici Timișoreni, Galeria Matice Srbske Novi, Iugoslavia;
    1970 - Galeria Schindler, Berna, Elveția;
    1972 - Expoziția itinerantă Artiști Plastici Sălăjeni, Muzeul de Istorie și Artă, Zalău, Sălaj;
             - Casa de Cultură din Simleul Silvanei, Sălaj;
    1973 - Alto Center, Lucerna, Elveția;
    1974 - A IV-a Trienală Internațională de Desen, Polonia;
             - Expoziție reprezentativă a filialei Uniunii Artiștilor Plastici Timișoara, Modena, Italia;
             - Quadrienala Rysuncu, Muzeul Archtektury, Wroclaw, Polonia;
    1977 - Expoziția Internațională de Sculptură în Libertate, Elveția;
             - Expoziția Internațională a Orașelor Înfrățite, Austria;
             - 5 Artiști Timișoreni, Galeria Alfa, Arad;
             - A IV-a expoziție Sculptures en Liberte, Parc du Theatre de Vidy, Lausanne, Elveția;
             - Kunst aus dem Grazer Schwester Stadten, Stadt Museum, Graz, Austria;
    1978 - Expoziția Mail Art, Japonia;
             - Artiști Plastici Sălăjeni la ei acasă, Muzeul de Istorie și Artă, Zalău, Sălaj;
             - Expoziție românească de sculptură, Sofia, Budapesta;
    1979 - Expoziția reprezentativă a filialei Uniunii Artiștilor Plastici Timișoara - Particularități zonale ale Plasticii Românești Contemporane la Cluj-Napoca și Iași;
              - Expoziție românească de Sculptură Mică, Moscova, Rusia;
    1982 - Bienala de Pictură și Sculptură, Sala Dalles, București;
             - Expoziție de Artă Plastică a filialei Uniunii Artiștilor Plastici Timișoara, Neue Lobeda, Jena, Germania;
    1983 - Rumanisch - Romanishe Wochen, în cadrul Săptămânile Culturii Româno-Romande, 10 Jahre Happy Rancho, Laax, Elveția;
    1984 - Expoziție de Grafică și Desen, Gera, Germania;
    1985 - Expoziția retrospectivă a filialei Uniunii Artiștilor Plastici Timișoara, Sala Dalles, București;
             - Expoziție de Artă Românească, Sofia, Bulgaria;
    1986 - Expoziția Națională de Sculptură și Tapiserie Contemporană, Sala Dalles, București;
    Bienala de Pictură și Sculptură, Sala Dalles, București;
    1987 - Salonul de Sculptură Mică, Galeria Orizont, București;
             - Imaginea Satului Românesc în Arta Plastică - 80 de ani de la 1907, Muzeul de Artă, Bucureși;
             - Expoziția Internațională Mail Art, Osaka, Nanba City, Japonia;
    1988 - Expoziția de Artă Plastică, Novi Sad, Iugoslavia;
             - A VIII-a Bienală Internațională în Bronz Dantesca, Ravenna, Italia;
    1989 - Salonul Național de Sculptură Mică, Galeria Delta, Arad;
    1990 - 35 Artiști Români, Muzeul Huize Keizer, Denekamp, Olanda;
             - Expoziția repezentativă a filialei Uniunii Artiștilor Plastici Timișoara, Muzeul Mora Ferencz, Szeged, Ungaria;
             - Expoziția de Artă 12 Kunstler aus Rumainen, Orangerie im Gruga Park, Essen, Germania;
             - Kunst uit oost Europa, Markiezenhof stenbergestraat 6 Bergen op Zoom, Olanda;
    1993 - Al III-lea Târg Internațional de Artă Contemporană, Ungaria;
             - Expoziție Internațională de Sculptură în Lemn, Germania;
             - Expoziția 12 +1, Galeria Kalvaria, Szeged, Ungaria;
             - Diptycon Frățesc, la Timiș și Voivodina (Iugoslavia);
             - 3rd International Contemporany Art-Fair, Budapesta, Ungaria;
             - III Nemzetkozi Szobraszrajz Bienal, Nagytétényi Kastélymúzeum, Budapesta, Ungaria;
    1994 - A III-a Bienală Internațională de Desene ale Sculptorilor, Ungaria;
    1995 - Expoziția Românească de Sculptură în lemn și tapiserie, Russe, Bulgaria;
    1995, 1997 - Salonul Național de Desen, Galeria Delta, Arad;
    1996 - Salonul Național de Sculptură Mică, Galeria Delta, Arad;
    1997 - Expoziție de Artă Românească, Holmenkollen Park Hotel Rica, Oslo, Norvegia;
    1999 - Bienala Internațională Dantescă, Ravenna, Italia;
    2000 - Expoziție Internațională la Csongrád;
             - Salonul Național Bienal de Sculptură Mică, Galeria Delta, Arad;
             - X-a Nemzetkozi Alkototelep Kialitasaai, Ungaria.
     
    Simpozioane:
    1974 - Simpozionul Internațional de Artă, Osetnica, Polonia;
    1983 - Tabăra din cadrul Internationale Bildungstatte der R.W.A.G., Willbadessen, Germania;
             - Tabăra de sculptură în lemn, Deta, Timiș;
    1984 - Simpozionul Internațional de Sculptură în Piatră, Timișoara;
    1985 - Tabăra de creație Diniaș, Timiș;
    1988 - Tabăra de Sculptură, Valea Doftanei, Prahova;
    1993, 1994 - Simpozionul de Sculptură Memorialul Revoluției, Timișoara;
    2000 - Simpozionul Internațional de Creație, Csongrad, Ungaria.
     
    Lucrări monumentale:
    1954 - Lupta lui Ștefan cel Mare cu turcii la Podul Înalt, lucrare achiziționată de Muzeul Militar Național;
    1961 - Cerb și ciuta (piatră artificială), Casa de Cultură, Moldova Nouă, Caraș-Severin;
             - Cerb carpatin (piatră artificială), Preventoriul de Copii, Căpâlnaș, Arad;
    1963 - Cerb și ciuta (piatră artificială), Petriș, Arad;
    1965 - Stâlpul casei;
             - Tinerețe (bronz), Bd. Mihai Viteazu 1, Timișoara;
    1966 - Fată cu floare (piatră artificială), Muzeul de Arte Vizuale, Galați
             - La izvor (piatră artificială), Galeria Ioan Sima, Zalău, Sălaj;
    1968 - 1971 - Eftimie Murgu (travertin), punctul de frontieră Stamora Moravița, Timiș;
    1969 - Arca lui Noe;
    1971 - Icoană;
             - Legenda lui Manole (lemn), Biblioteca orașului Sindelfingen, Germania;
    1976 - Monumentul de la Guruslău, satul Guruslău, Sălaj;
              - Mihai Viteazul (monument, travertin), Sălaj;
    1977 - Ladă de zestre;
    1982 - Duhul câmpiei;
    1983 - Unire (lemn), Deta, Timiș;
    1984 - Vatra timpului (piatră de Viștea), Parcul Alpinet, Timișoara;
    1989 - Răboj;
    1991 - Fântâna Martirilor - Memorialul revoluției (travertin), amplasată în scuarul din spatele grădinii de vară a Cinematografului Capitol, Timișoara;
    1994 - Fântâna martirilor (travertin), în spatele cinematografului Capitol, Timișoara;
    1996 - Monumentul Eroilor Neamului (travertin), Timișoara;
    1998 - Iuliu Maniu (portret, basorelief, bronz), Casa Memorială, Simleul Silvanei, Sălaj;
    1999 - Iuliu Maniu (basorelief, bronz), sala Iuliu Maniu, Memorialul Sighet;
    2000 - Corneliu Coposu (bust), Parcul adiacent Bulevardului Corneliu Coposu, Timișoara;
             - Lucian Blaga (bust), Școala Lucian Blaga din Jibou, Sălaj;
             - Efigia Sever Bocu, Universitatea de Vest, Timișoara;
             - Eftimie Murgu, strada Andrei Șaguna, Lugoj, Timiș;
             - Sorin Titel (placă comemorativă), amplasată pe clădirea în care a locuit scriitorul, strada Mihai Eminescu, Timișoara;
    Din seria Păsări:
    1969 - Primul zbor;
    1970 - Zbor contrar;
    1974 - Ascensiune;
    1978 - Pasărea soarelui;
    1981, 1984 - Bufniță;
    Din grupajul Clepsidră II (1984):
    1984 - Fântâna clepsidrei;
    1985 - Clepsidră vatră;
    1987 - Fructul clepsidrei.
     
    Distincții:
    1957 - Premiat la concursul pentru Festivalul Tineretului de la Moscova;
    1959 - Premiul Uniunii Artiștilor Plastici la Salonul Național de Pictură și Sculptură;
    1966 - Premiul al II-lea de Sculptură al Uniunii Artiștilor Plastici;
    1968 - Meritul Cultural al României clasa a V-a a României;
    1974 - Premiul al II-lea la a IV-a Trienală Internațională de Desen, Wroclaw, Polonia;
    1988 - Medalia de aur la Bienala Internațională Dantesca, Ravenna, Italia;
    1989 - Premiul Uniunii Artiștilor Plastici la Salonul Național de Sculptură Mică, Arad;
    1996 - Marele Premiu al Salonului Național de Sculptură Mică, Arad;
    2000 - Prin Decretul nr.524 din 1 decembrie 2000, privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii de Ziua Națională a României sculptorului Victor Gaga i-a fost conferit Ordinul național Pentru Merit, pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii;
    2001 - Prin Hotărârea nr. 91 din 2 iulie 2001 a Consiliului Local al Municipiului Zalău, lui Victor Gaga i s-a conferit titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Zalău pentru contribuția deosebită avută la promovarea operei artistice contemporane românești.
     


    BIBLIOGRAFIE

    Barbosa, Octavian, Dicționarul artiștilor români contemporani, Editura Meridiane, București, 1976.
    Deac, Mircea, Sculptura în România. Secolele XIX-XX, Editura Medro, București, 2005, p. 79.
     
    Babeți, Coriolan, Victor Gaga, în „Arta”, nr. 3, 1985.
    Frunzetti, Ion, Victor Gaga, în „Orizont”, nr. 15, Timișoara, 1985.
    Hăulică, Dan, Victor Gaga, „România Literară”, nr. 15, București, 1985.
    Pintilie, Ileana, Victor Gaga, în „Arta”, nr. 8, București, 1988.