ORĂVITZAN, Silviu




Pagină web:

http://oravitzan.ro/




COMENTARIU CRITIC


          Influenţat, după 1980, de cercetările constructiviste asupra formei transpuse în plan, conferă un nou conţinut acestor exerciţii de disciplinare a unei materii fastuoase prin rigoarea intersecţiilor rectangulare, prin manifestarea explicită a unei perspective religioase acordate imaginii. Căutările sale se consumă în aceeaşi zonă a semnelor minimale, dar valorizate simbolic - crucea, punctul ca centru al lumii. Uneori semnele sunt izolate, alteori integrate unor repetiţii infinite. Materia dobândeşte şi ea o semnificaţie simbolică, citând frecvent fondul de aur al icoanei.

Constantin Prut (2014)
Dicționar de artă modernă și contemporană, ediție în curs de apariție la Editura Polirom, Iași, 2015


          Lucrările de debut ale lui Silviu Oravitzan (ciclurile În sat la mine, Mioritica) sunt făcute cu dorinţa de a recupera şi consacra, cu mijloace plastice, spaţiul copilăriei sale. În această primă etapă a identificării unui spaţiu originar - un punct central care adună elemente de peisaj cu valori simbolice -, domină tendinţele descriptive, necesare efortului său de situare în ordinea cosmică.
          Treptat, artistul îşi decantează modalităţile de „lectură” a realităţii, descoperind, deopotrivă în patrimoniul cultural şi în zonele activităţii cotidiene, un repertoriu de semne şi simboluri care fac sensibilă o experienţă fundamentală - cea a sacrului. El îndepărtează zgura rutinieră, ce ajunge să ascundă adevărata înfăţişare a lucrurilor, pentru a aduce la lumina zilei depozite de experienţă spirituală „uitate” sau abandonate sub presiunea unor urgenţe cotidiene. În câteva lucrări din ciclul Centru (Scrieri), vechi rune, tăbliţe arhaice, poartă spre actualitate „voci” din adâncimi temporale insondabile.
          Hotărâtoare în evoluţia sa este cercetarea şi incorporarea în discursul plastic a morfologiilor radiare, în care elementele solare se dezvăluie în solidaritatea lor fundamentală cu divinitatea. Mai multe cicluri pleacă de la realitatea simbolică a centrului, căreia îi anexează valori simbolice adiacente, cu varii trimiteri culturale: Centru (Crucea); Centru (Oul dogmatic); Centru (Interferenţe ale luminii). Centrul, cu jocul energiilor sale centrifugale şi centripetale, reprezintă manifestarea principiului divin. El este solidar cu stâlpul, cu axis mundi, cu sensul comunicării dintre spaţiul celest şi spaţiul terestru. Prezenţa centrului, cu morfologiile sale radiare, capătă semnificaţii deosebite, amplu şi riguros marcate de artist, în ciclurile Ipostazele semnului; Crucea şi pătratul, şi bineînţeles, în acele lucrări din ciclul Centru, ce sunt subintitulate Crucea. O mare diversitate de forme, evocând diferite valori culturale, fie din zona creştinismului, fie din ale ariei cu tradiţii spirituale specifice, fac din cruce sediul unor forţe ce se referă la dialogul dintre ordine şi haos, dintre lumină şi întuneric, cu revelarea prezenţei izbăvitoare a divinităţii. Cel mai des, crucea din tablourile, din desenele sau reliefurile lui Silviu Oravitzan este crucea cristică, locul supremei jertfe pentru mântuirea omului, pentru scoaterea lui din uzura terestră şi reintegrarea sa în ambianţa paradisiacă.
          În deplină solidaritate cu semnificaţiile crucii, se află şi ciclurile Codex Aureus şi Stucturi bizantine, care operează o deschidere spre orizonturi culturale unde au triumfat o serie de arhitecturi sacre, spiritul de jertfă, aspiraţia spre comuniunea cu realităţile sacre.
          Pentru realizarea acestor structuri conceptuale, artistul apelează la modalităţi plastice adecvate. El foloseşte un joc al detaliului cu ansamblul, reluarea în serie a unor probleme pentru fixarea lor, o cromatică ce subliniază apartenenţa simbolurilor la realitatea sacră. Aurul şi negrul punctează dialogul dintre haos şi ordine, dintre lumină şi întuneric, iar roşul evocă sângele christic. Revărsarea solară, divină, a aurului ia uneori (de exemplu în Ploaia de aur din ciclul Lumina şi ploaia) forma unei ploi ce leagă cerul cu pământul, arătând trecerea de la Ierusalimul ceresc la cel terestru. Remarcăm deplina unitate dintre idee şi imagine, dintre valorile conceptuale şi discursul plastic.
          Cu o evoluţie ce traversează înregistrarea atentă a realităţii vizibile (mai ales în dimensiunea ei naturală) şi, mai târziu, jubilaţia gestului liber, independent de formă, dar dependent de materie, Silviu Oravitzan ajunge în ultimul deceniu la instaurarea în imagine plastică a unui principiu ordonator. Aşa cum etapele anterioare practicau libertatea mai curând cu un aer de empatie, în niciun caz ca distrugere intenţionată a formei, nici principiul ordonator prezent în ultimele lucrări nu presupune o negare a materiei, a substanţei şi a multiplicităţii lumii manifeste.
          Centrul - definit prin cerc, cruce, prin alte morfologii radiale - este locul de întâlnire dintre principiul unităţii şi cel al infinitei fărâmiţări în concret.
          Uneori, ne aflăm în faţa unor câmpuri în care un model se produce nelimitat, dar asupra căruia operează la un moment spaţial dat forma care îl închide şi imprimă tensiunea spre centru. Alteori centrul este cel ce iradiază înspre periferiile imaginii tensiuni care angajează substanţa. Dincolo de acest joc de forţe centrifugale şi centripetale, în structura intimă a materiei picturale regăsim aceeaşi temă la nivelul fiecărui modul, supus aspiraţiei generale spre centru. Aici s-a produs mutaţia de la analiza entuziastă a lumii vizibile şi de la exaltarea subiectului în faţa concretului, la o uniformitate ce le păstrează doar amintirea. Este amintirea unei splendori paradisiace care conferă materiei acelaşi prestigiu ca şi al formei. De fiecare dată, la capăt de drum, materia înglobează lumina, tinde spre auriu, se anunţă ca o ipostază fecundă a luminii. În momentul în care a devenit lumină, nu anulând sau exorcizând bogăţia fenomenală, ci transfigurând-o, materia însăşi coincide cu centrul.
          Recunoaştem în această condiţie a imaginii o viziune sacră mai profund angajată decât în opţiunea pentru un repertoriu de semne care, în mod evident, aparţin limbajului sacru. Ne aflăm în faţa unei arte metafizice care caută, ca multe demersuri contemporane îndreptate pe acest ax spiritual vertical, expresia convingătoare pentru sensibilitatea modernă a acestui tip de experienţă.
          Silviu Oravitzan este una dintre personalităţile culturale a căror prezenţă a fost decisivă în ultimele decenii, nu numai prin propria operă, ci şi prin activitatea de organizator a vieţii artistice din Lugoj, devenit, cu ajutorul său unul dintre punctele importante în geografia culturală a ţării. El are meritul de a înscrie zona vestică a ţării în marile circuite culturale europene, mişcare în care se angajează el însuşi cu propria sa operă semnificativă, relevantă pentru starea de spirit a epocii.


Constantin Prut (oravitzan.ro)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Ciclova Montană, Caraş-Severin, 1941)
     
    Studii academice:
    1960 - 1963 - Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, Universitatea de Vest, Timişoara, România.
     
    Burse:
    1983 - Bursa „Logos”, Paris, Franţa ;
    1984 - Bursa Fundaţiei „Peer Mattson”, Suedia.

    Activitate profesională:
    1963 - 1970 - Profesor de desen la Liceul „Iulia Haşdeu”, Lugoj, Timiş, România;
                        - Profesor la Liceul „Coriolan Brediceanu”, Lugoj, Timiş, România;
    1985 - 2006 - Director al Galeriei „Pro Arte”, Lugoj, Timiş, România;
    1997 - Profesor invitat la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte Plastice, clasa profesorului Constantin Flondor;
    din 2005 - Afiliat Institutului Român de Studii Inter-ortodoxe, Inter-confesionale şi Inter-religioase.
     
    Afilieri:
    1970 - Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România;
    1983 - Grupul Logos, Paris;
    1993 - Membru al Asociaţiei Internaţionale a Artelor Plastice, Bucureşti, România;
    1998 - Membru Pro Arte, Verein für internationalen Kulturaustausch Wien, Viena, Austria;
    1999 - Galeria „Oravitzan”, New York, SUA;
    2006 - Institutul Român de Studii Inter-ortodoxe, Inter-confesionale şi Inter-religioase (INTER).
     


    PROIECTE

    Expoziţii personale:
    1966 - Expoziţie de pictură (Silviu Oravitzan, Vladimir Strelet, Tudor Tudan), Sala „Dacia”, Lugoj, Timiş, România;
    1968 - Silviu Oravitzan-Creţu (expoziţie de pictură), Librăria „Mihai Eminescu”, Timişoara, România;
    1969 - Silviu Oravitzan-Creţu, Tudor Tudan - pictură, Sala „Dalles”, Bucureşti, România;
    1972 - Silviu Oravitzan - pictură, Galeria „Galateea”, Bucureşti, România;
    1975 - Silviu Oravitzan-Creţu, Galeria „Căminul Artei”, Bucureşti, România;
    1977 - Silviu Oravitzan-Creţu - Pictură, desen (expoziţie itinerată), Reşiţa, Oraviţa, Băile Herculane, Caransebeş, România;
    1981 - Silviu Oravitzan-Creţu (expoziţie de pictură), Rithymina Hotel, Creta, Grecia;
             - Silviu Oravitzan, Aachen, Germania;
    1982 - Silviu Oravitzan-Creţu, Galeria „Pro Arte”, Lugoj, Timiş, România;
    1983 - Silviu Oravitzan-Cretzu, Galeria „Berthe”, Paris, Franţa;
             - Silviu Oravitzan, Galeria „Domani”, Herrsching, Germania;
             - Silviu Oravitzan, Galeria „Claudia Strasser”, München, Germania;
    1984 - Fundaţia „Avartanian Gulbechian”, Lisabona, Portugalia;
    1985 - Silviu Oravitzan-Creţu, Galeria „Bastion”, Timişoara, România;
             - Silviu Oravitzan-Creţu, Sala „Dalles”, Bucureşti, România;
    1986 - Silviu Oravitzan-Creţu, Galeria „Severin-Rautenberg”, Aachen, Germania;
    1987 - Oravitzan, Galeria „Helios”, Timişoara, România;
    1989 - Silviu Oravitzan-Creţu, Das Kreutz - Malerei und Kunstobjekte; Die Treidler Kunstverein, Frankenthal, Germania;
             - Oravitzan. Peinture recentes collage en feuille d’or, Galeries Sculptures, Paris, Franţa;
             - Oravitzan Aulheimer Muhle, Meinz, Germania;
    1990 - Route Bukarest-Berlin - Silviu Oravitzan, Galeria „Rudolf Schoen”, Berlin, Germania;
    1992 - Silviu Oravitzan-Cretzu, Casa Begegnung, Meisenheim, Germania;
    1994 - 1995 - Silviu Oravitzan, Ionel Petrov Kunsthandel und Ausstellungen, Aachen, Germania;
    1994 - Oravitzan, Muzeul de Artă al Banatului, Timişoara, România;
             - Oravitzan, Centrul de Artă şi Cultură, Mosonmagyaróvár, Ungaria;
    1996 - Galerie Sculptures, Paris, Franţa;
    1996 - 1997 - Silviu Oravitzan, La Galeria, Luxembourg;
    1997 - Atelier despre lumină - Silviu Oravitzan, Galleria 28, Timişoara, România;
             - Tradiţie şi Libertate. Discurs plastic Silviu Oravitzan, Centrul Cultural Francez, Timişoara, România;
    1998 - Casa Maria Beckh, Kaiserslautern, Germania;
             - Centru - Silviu Oravitzan, Casa Watazzi, Luxembourg;
             - Forumul Meyrin, Geneva, Elveţia;
    1998 - 1999 - Centrul Cultural Român, Viena, Austria;
    1999 - Palais des Arts, Marsilia, Franţa;
             - Centrul Cultural Român Paris, Franţa;
             - Oravitzan Gallery, New York, SUA;
    2000 - East - West Gallery, New York, SUA;
             - Casa Giovaninetti, Saint Leu la Foret, Franţa;
             - Metzdorff Gallery, Kaiserslautern, Germania;
             - Oravitzan Gallery, New York, SUA;
    2001 - Galeria „Pro Arte”, Lugoj, Timiş, România;
             - Maison Consulaire, Saint Leu la Foret, Paris, Franţa;
             - Centrul Cultural Român, New York, SUA;
             - Oravitzan Gallery, New York, SUA;
             - Bad Homburg, Germania;
    2002 - Muzeul Naţional de Artă, Cluj-Napoca, România;
    2002, 2003 - The National Museum of Catholic Art and History, New York, SUA;
    2003 - Muzeul Naţional de Artă, Cotroceni, Bucureşti, România;
             - IMV Club, Timişoara, România;
             - Mănăstirea Nicula, Cluj, România;
    2004 - Biserica „Schimbarea la faţă”, Cluj-Napoca, România;
             - Simpozionul Internaţional Kaisersteinbruch, Viena, Austria;
             - Espace Saint-Exupery, Francoville, Paris, Franţa;
    2004 - 2005 - Reprezentanţa României la O.S.C.E., Viena, Austria;
    2005 - Expoziţia Anuală Naţională de Artă, Arad, România;
             - Casa „Lima”, Timişoara, România;
    2006 - Muzeul de Artă, Timişoara, România;
             - Complexul Balnear Cultural, Ocna Sibiului, Sibiu, România;
             - Institut für Kultur, Viena, Austria;
             - Institutul Cultural Român, Viena, Austria;
             - Ambasada României, Viena, Austria;
             - Vertriebspartner Center, Vienna Neustadt, Bank Austria Creditanstalt, Institut fur Kultur, Viena, Austria;
    2007 - Expoziţie personală (peste 90 de lucrări monumentale - sculpturi, basoreliefuri, desene, picturi), Complexul monahal și muzeal de la Klosterneuburg, Austria;
    2008 - Palatul Palffy (peste 110 lucrări, din etape de creaţie diferite, 1985 - 2007), Viena, Austria;
             - Lux Lumen, organizatori: Centrul Cultural Austriac din Palatul Palffy, Wiener Hofburg Orchester, AUSTROM; Palatul Palffy, Viena, Austria;
    2008 - 2009 - Silviu Oravitzan, organizatori: Tender S.A., Fundaţia Tender, Muzeul de Artă, Timişoara, România;
    2009 - Muzeul de Artă, Timişoara, România;
    2010 - 2012 - Casa-atelier „Oravitzan-Poparad”, Timişoara, România;
    2013 - Muzeul Ţăranului Român şi Palatul Mogoşoaia, Bucureşti, România.

    Expoziţii de grup:
    1966 - Sala „Dacia”, Lugoj, Timiş, România;
    1968 - Librăria „Mihai Eminescu”, Timişoara, România;
    1969 - Sala „Dalles”, alături de Tudor Tudan, Bucureşti, România;
    1970 - Bienala de Pictură şi Sculptură, Sala „Dalles”, Bucureşti, România;
    1972 - Galeria „Galateea”, Bucureşti, România;
             - Bienala de Pictură şi Sculptură, Sala „Dalles”, Sala de Marmură a Casei Scânteia, Bucureşti, România;
    1973 - Săptămâna Artelor Plastice, Galeria Uniunii Artiştilor Plastici, Lugoj, Timiş, România;
             - Lugoj ’73, Salon Arte, Galeria Uniunii Artiştilor Plastici, Lugoj, Timiş, România;
    1974 - Expoziţia omagială de artă plastică, Sala „Dalles”, Bucureşti, România;
    1976 - Expoziţia anuală de pictură şi sculptură, Sala „Dalles”, Bucureşti, România;
             - Magistralele Socialismului, Ateneul Român, Bucureşti, România;
             - Four Romanian Artists, Manchester, Marea Britanie;
    1978 - Magistralele socialismului, Sala „Dalles”, Muzeul de Artă, Bucureşti, România;
             - Expoziţia anuală de pictură şi sculptură, Sala „Dalles”, Teatrul Naţional, Bucureşti, România;
    1983 - Bienala Internaţională de Artă, ediţia a VI-a, Palatul Lyon, Valparaiso, Chile;
    1984 - Zece artişti români la Fundaţia „Avartanian Gulbechian”, Avartanian Gulbechian Foundation, Lisabona, Portugalia;
    1992 - Transparenţa, Galeria „Podul”, Bucureşti, România;
    1993 - Arts romanes (obra actual damit paper), Barcelona, Spania;
    1994 - Pictori lugojeni la Szechard, Casa Artelor, Szechard, Ungaria;
             - Orient-Occident, Muzeul de Artă, Timişoara, România;
             - Est-Vest, Muzeul de Artă, Timişoara, România;
    1997 - Expoziţie de Crăciun, C. Flondor şi Oravitzan cu studenţii, Galleria 28, Timişoara, România;
    1998 - Artiştii secolului al XX-lea din Lugoj, Galeria „Pro Arte”, Lugoj, Timiş, România;
             - Szin e Valtozasok/ Versiuni ale transfigurarii, organizatori: Mucsarnok, Fundaţia Anastasia, Ministerul Culturii şi Educaţiei Publice din Ungaria, Ministerul Culturii din România, Galeria „Mucsarnok”, Budapesta, Ungaria;
    1999 - Pro Arte fur Internationalen Kulturaustasch Wien, Muzeul de Artă, Timişoara, România;
             - Expoziţie de Artă, Palatul Pharo, Marsillia, Franţa;
    2001 - Starea crucii, Muzeul Satului, Bucureşti, România;
             - Pinacoteca Galeriei „Pro Arte”, Lugoj, Timiş, România;
    2003 - Istoria în autografe, Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, România;
    2007 - Lux Lumen, Sala Terrena, Klosterneuburg, Austria;
             - Lux Lumen, organizator Muzeul Naţional Brukenthal, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal, curator Liviana Dan, împreună cu Marko Rupnik, Sibiu, România;
    2007, 2008 - Salonul artelor vizuale Lugoj, Galeria „Pro Arte”, Lugoj, Timiş, România;
    2008 - Boca et ses amis, Galeriile de Artă, Focşani, Vrancea, România;
    2009 - Artişti lugojeni, Szeksard, Ungaria;
             - Noi şi icoana, Muzeul Catedralei Mitropolitane, Timişoara, România;
    2009 - 2010 - Stiluri, simboluri, tehnici, organizator Institutul Italian de Cultură Vito Grasso, Bucureşti, România;
    2010 - Artişti lugojeni, Galeria „Pro Arte”, Lugoj, Timiş, România;
    2010 - 2011 - Darul Cerului, Galeria „Helios”, Timişoara, România;
    2011 - Barrique Art (Artă şi Vin), Muzeul de Artă, Timişoara, România;
    2012 - Est Ethique, expoziţie colectivă Mericourt pictură şi poezie, Constantin Flondor, Adrian Ioniţă, Romu Nutiu, Dan Palade, Cristian Sida, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Leonid Dimov, Şerban Foarţă, Nichita Stănescu, Petre Stoica, Matei Vişniec;
             - SEMNificaţii, Onisim Colta, Sorin Dumitrescu, Marin Gherasim, Silviu Oravitzan, Dan Palade, Palatul Mogoşoaia, Ilfov, România;
             - Artă şi sacralitate, Ilie Boca, Constatin Flondor, Marin Gherasim, Vasile Gorduz, Silvia Radu, Mircea Roman, Aurel Vlad, Gheorghe Zarnescu, Focşani, Vrancea, România.
     
    Simpozioane:
    1995 - Tabăra de la Herculane, Hotelul Diana, Băile Herculane, Caraş-Severin, România;
    2004 - Simpozionul Internaţional de Artă, ediţia a VI-a, Austria.

    Colecţii de stat:
      - Muzeul de Artă, Timişoara, România; 
      - Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti, România;
      - Muzeul de Artă, Reşiţa, Caraş-Severin, România;
      - Muzeul de Artă, Lugoj, Timiş, România;
      - Muzeul de Artă din Reszow, Polonia;
      - Muzeul de Artă Modernă din Debrecen, Ungaria.

    Lucrări în colecţii publice (selecţie):
    1996 - Poarta (63x35x10 cm, baso-relief pe lemn), Muzeul de Artă al Familiei Regale, Belgia;
    1998 - Cruce (200×140 cm, acrilic pe panză), Fundaţia Anastasia, Bucureşti, România.

    Lucrări în colecţii particulare (selecţie):
    1985 - Basorelief (lemn, 33x37cm), Dr. Cerasela şi Ionuţ Oravitzan, SUA;
             - Basorelief (lemn), Dr. Cerasela şi Ionuţ Oravitzan, SUA;
    1987 - Cruce (basorelief pe lemn, 37x43 cm), Maria Beck, Kaiserslautern, Germania;
             - Centru (basorelief pe lemn, 35x43 cm), Maria Beck, Kaiserslautern, Germania;
    1989 - Centru (tehnică mixtă/tapiserie, 200x200 cm), Galeria de sculptură „Aristide şi Alexandra Patzoglou”, Paris, Franţa;
    1991 - Cruce (basorelief pe lemn, 33x37 cm), Paul Barbăneagră, Paris, Franţa;
             - Cruce 2 (basorelief pe lemn, 33x37 cm), Paul Barbăneagră, Paris, Franţa;
    1993 - Centru (basorelief pe lemn, 33x37x10 cm), Dana şi Christoph Giovaninetti, Paris, Franţa;
             - Desen 1 (tehnică mixtă, 40x70 cm), Dana şi Christoph Giovaninetti, Paris, Franţa;
    1994 - Ritmuri Bizantine 2 (basorelief pe lemn, 37x41x8 cm), Sergiu Celibidache, Paris, Franţa;
             - Cruce (basorelief pe lemn, 33x37 cm), Sergiu Celibidache, Paris, Franţa;
             - Centru (basorelief, 70x60 cm), Paul Barba-Negra, Paris, Franţa;
    1995 - Structuri Bizantine (basorelief pe lemn, 37x42cm), Corina şi Yves Mersch, Luxembourg;
             - Cruce (basorelief pe lemn, 33x37 cm), Galeria de sculptură „Aristide şi Alexandra Patzoglou”, Paris, Franţa;
             - Centru 1 (basorelief pe lemn, 46x33 cm), Sergiu Celibidache, Paris, Franţa;
             - Centru 2 (basorelief, 33x37 cm), Sergiu Celibidache, Paris, Franţa;
             - Ritmuri Bizantine 1 (basorelief pe lemn, 37x41x8 cm), Sergiu Celibidache, Paris, Franţa.

    Lucrări în spaţii publice:
    1986 - Biblioteca Universitară, Timişoara, România;
    2004 - Iconostas, Biserica „Schimbarea la faţă”, Cluj-Napoca, România.

    Premii şi distincţii:
    1980 - Marele Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici a Ungariei la Hajduoszsormeny, Debrecen, Ungaria;
    1997 - Cetăţean de onoare al Oraviţei, Primăria Oraviţa, Caraş-Severin, România;
    2004 - Ordinul Meritul cultural în grad de cavaler, Preşedinţia României;
             - Cetăţean de onoare al oraşului Lugoj, Primăria Lugoj, România;
             - Premiul „Ardaf”.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Referinţe critice:

    Barbosa, Octavian, Dicționarul artiștilor contemporani, Editura Meridiane, București, 1976, p. 371.
    Ungureanu, C. Pagini de teatru. Enciclopedia artiştilor români contemporani, vol. 3, Arc, 2000.

    Arts for the Millennium, special grand opening USA, vol. III, 2002.
    Barbă-Neagră, Paul/ Tolcea, Marcel, Oravitzan, 1999, 1st edition, 2002, 2nd edition.
    Bucuroiu, Răzvan, 21 de chipuri ale mărturisirii, Editura Ponte, București, 2011, pp. 105-11.
    Bota, Ionel, Lumea lui Oravitzan, Clubul Mitteleuropa, Oravița, 2008.
    Colta, Onisim, Exerciții de reflecție, Editura Brumar, Timișoara, 2008, pp. 204-207.
    Corazolla, Paul, Farbe Gold Dekor Metapher, Symbol, Bewegende für Malerei heute, Künstlerhaus, Ars Nikolai, 1992, p. 105.
    Crişan, Maria Magdalena, Exercițiul privirii, Editura Printco, Iași, 2010, pp. 236-239.
    Drăguţ, Vasile, 111 pictori contemporani, Editura Artis, 1980, pp. 159-160.
    Jurmă, Gheorghe, Descoperirea Banatului, Editura Timpul, Reșița, 1994, pp. 116-118.
    Jutea Bădescu, Marie Jeanne, Însemne dintr-o galerie, Editura Hestia, Timișoara, 1998.
    Mircea, Corneliu, Dialogues sur l'être, Editura Amarcord, Timișoara, pp. 269-281.
    Nedelciu, Mircea, Tratament fabulatoriu, Editura Cartea Românească, București, 1988.
    Nicolescu, Basarab, De la Isarlîk la Valea Uimirii. Interfețe spirituale, vol. 1, Editura Curtea Veche, București, 2011, pp. 372-375.
    Ocoleanu, Picu, Radu Preda (ed.), Viață liturgică și etos comunitar, Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, pp. 277-285.
    Preda, Radu, Bisericile ortodoxe ale Clujului. Recuperări, fracturi, înnoiri, TABOR 9 (2012), pp. 11-23.
    Preda, Radu, Marcel Tolcea (ed.), Oravitzan. Lux Lumen, Editura Brumar/INTER, Timișoara, 2005.
    Stolojan, Sanda, Amurg senin, Editura Humanitas, București, 2007, pp. 52-135.
    Tolcea, Marcel (ed.), Silviu Oravitzan, with an introduction by Marcel Tolcea, texts by Ana Maria Altman, Radu Preda, Mădălina Diaconu, Muzeul de Artă Timișoara, 2008.
    Ungureanu, C. Fragmente despre teatru, Editura Timpul, Reșița, 1997.
     
    Articole:
    Colta, Onisim, Marea pictură - o cale spre centru, în: „Arca”, nr. 1, 2, 3, 2006.
    Giulvezan, Ovidiu, Dialogurile lui Silviu Oravitzan cu Sergiu Celibidache și Gheorghe Zamfir, în: „Ecouri muzicale timișorene”, Editura Brumar, Timișoara, pp. 348-352, 354-355.
    Şuşară, Pavel, Silviu Oravitzan sau o poveste despre lumen și lux, în: „România literară”, 16 octombrie 2009.

    Surse web:
    oravitzan.ro
    http://oravitzan.ro/index.php/receptare/referinte-critice/40-constantin-prut
    http://www.romlit.ro/silviu_oravitzan_sau_o_poveste_despre_lumen_i_lux
    http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/timp-liber/silviu-oravitzan--un-rubliov-din-banat-304042
    http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/oravitzan-ro.html
    http://galateca.ro/silviu-oravitzan/
    http://www.romaniaculturala.ro/images/articole/oravitzan22009.pdf
    http://www.wikiart.org/en/silviu-oravitzan
    http://ziarullumina.ro/etichete/silviu-oravitzan
    http://galateca.ro/silviu-oravitzan-2/
    https://artavizuala21.wordpress.com/tag/silviu-oravitzan/
    http://www.fiveplusartgallery.eu/en/artists/silviu-oravitzan-de/