COMENTARIU CRITIC


        Opera sa se impune prin autenticitate, forţă comunicativă şi adesea umor. În mitopoetica sa - în care omul este întotdeauna prezent - există două tipuri de eroi: eroi mitici propriu-zişi şi eroiarzi mitici. Aceste două tipuri de eroi vădesc şi o conexiune profundă între abordarea realului de către sculptor şi substratul adânc al ethosului satului ardelean tradiţional. Creaţia lui îşi trage seva din civilizaţia tradiţională; motivele sale pot fi subsumate când baladei, când povestirii din bătrâni, când snoavei sau proverbului moralizator. Dacă în lucrãrile realizate în piatră sau lemn motivele utilizate se referă la un etnotonus mitic (portrete, compoziţie statuară monumentală) eroii trăind din plin destinul lor comunitar, în lucrările modelate în teracotă (portrete şi compoziţii), eroiarzii trăiesc un destin personalitar, pendulând între grotesc şi burlesc, între satiră şi umor, cu vădite înclinaţii moralizatoare. Dincolo de gen, material sau motiv se face resimţit refuzul artistului de a rămâne la formule artistice prestabilite de tip academic sau ideologizant. Există în sculptura lui Benczédi o adâncă nevoie de caracterizare succintă, corolar firesc al concentrării, al afirmării în cadrul universului sau al unei  generozităţi şi înţelepciuni ce cuprinde şi umorul său de o bună calitate. Opera se întemeiază pe sinteza plastică, ce are sensul de a evidenția „caracteristicul“, „expresivul“ şi uneori „vitalul“. Markos Andras, autorul monografiei dedicate lui Benczédi, ca şi alţi exegeţi (V. Drăguţ, M. Ţoca) consideră că cea mai valoroasă parte a operei sale este realizată în teracotă; compoziţiile modelate în lut au o arhitecturare specifică a formelor şi mişcărilor realizate nu prin reproducerea realităţii, ci prin epurarea ei în sens expresiv - prin recrearea unui alt real, capabil să sublimeze original laturile uneori triste, alteori groteşti, cel mai adesea pline de un umor benefic, purificator. Virtuozitatea modelatorului Benczédi Sándor îşi dă în aceste lucrări întreaga măsură a unei viziuni artistice autentice şi singulare.

Alexandra Rus
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Tărceşti, Hargita, 1912 - Koloszvár, 1998)

    Studii academice:
    1937 - 1942 - Academia de Arte Frumoase, clasa de sculptură a lui Z. Strobl, Budapesta;
    din 1949 - lector la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu”, Cluj-Napoca.
     


    PROIECTE

    Expoziţii personale:
    1936, 1943, 1971 - Budapesta, Ungaria;
    1937 - Cluj-Napoca;
    1946 - Târgu Mureş;
    1956, 1961, 1970, 1972 - Bucureşti;
    1972 - Retrospectivă a întregii creaţii, Muzeul de Artă, Cluj-Napoca (deschisă ulterior şi la Bucureşti).

    Expoziţii de grup:
    1946 - 1998 - participă la majoritatea expoziţiilor organizate de Uniunea Artiştilor Plastici, filiala Cluj-Napoca;
    din 1952 - participă la principalele expoziţii bienale şi republicane din Bucureşti;
    1962 - Expoziţia Internaţională de artă decorativă, Praga, Cehia;
    1973 - Sarajevo, Bosnia și Herțegovina;
             - Bienala Internaţională de Sculptură Mică, Budapesta, Ungaria.

    Lucrări monumentale*:
    Anotimpurile, Dans modern - Târgu Mureş;
    Belşug - Cluj-Napoca;
    Odihna - Braşov.

    Distincţii:
    1952 - Medalia de Argint, Expoziţia Internaţională de artă decorativă, Praga.
    Ordine şi medalii în România pentru activitatea artistică (Ordinul Meritul Cultural).

    *Lucrări în colecţii publice şi particulare: Bucureşti, Cluj, Târgu Mureş, Budapesta, Toronto, Chicago etc.
     


    BIBLIOGRAFIE

    Fundația Culturală META, Un secol de sculptură românească. Dicționar A-D, Colecția SINTEZE, Editura META, 2001, pp. 57 - 58.