PETRAȘCU (OJOGA), Milița (Militza, Melania Nicolaevici)







COMENTARIU CRITIC


        Sculptura sa reprezintă, în primul rând, un act de rezistenţă în faţa distrucţiei imaginii. Demersul sculptorului păstrează ambiţiile instantaneului şi rigorile compoziţiei clasice, întâlnite deopotrivă în arta începutului de secol. Acest lucru o va ajuta, în lunga perioadă în care va lucra cu Brâncuşi, să se apere de tentaţiile artei marelui maestru, să nu încerce gestul simplu şi grandios al abstracţiei brâncuşiene. Artista dovedeşte inteligenţa formaţiei, măsura dictată de temperamentul său, preluând din lecţia lui Brâncuşi abia sesizabile deviaţii formale, care dau prospeţime lucrărilor sale. În portrete, care alcătuiesc un capitol important al creaţiei sale, artista nu caută în chipul celui portretizat o ,,dominantă expresivă”, ci vrea să reconstituie, în ansamblul detaliilor, atributele unei personalităţi. Volumul senzual, păstrând încă vie pulsaţia dălţii, stinge izbucnirea severă a spiritualităţii celui portretizat (Brâncuşi, N. D. Cocea, G. Enescu, Tudor Vianu ş.a.).
 
Constantin Prut (2014)
Dicționar de artă modernă și contemporană, ediție în curs de apariție la Editura Polirom, Iași, 2015
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Chișinău, 1888 - București, 1976)
    Studii academice:
     - Studii de desen și sculptură la Moscova și Sankt-Petersburg, Rusia;
     - Studii de filosofie, Universitatea din Sankt-Petersburg, Rusia;
    1910 - 1911 - Studii la München, cu profesorii Vittorio Guttner și Cipri Adolphe Bermann, Germania;
    1911 (?) - 1913 (?)* - Lecții de sculptură cu Antoine Bourdelle;
                                     - Lecții de desen cu Felix Valloton la Académie de la Grande Chaumière, Franţa.
     
    Activitate profesională:
    1919 - 1923 - Lucrează în Atelierul lui Constantin Brâncuși, Paris, Franța.
     
    * Neatestate documentar.
     


    PROIECTE

    Expoziții personale*:
    1927 - Galeria Briand Robert, Paris, Franța (împreună cu pictorul Georges Valmier);
    1933 - Sala „Ileana”, București, România (împreună cu pictorița Merica Râmniceanu);
    1941 - Sala „Jean Feder”, Calea Victoriei, București, România;
    1958 - Expoziție retrospectivă, Sala „Dalles”, București, România;
    1967 - Expoziție retrospectivă, Sala „Orizont”, București, România;
    1970 - Expoziție retrospectivă, Biblioteca Municipală, București, România.
    Expoziții de grup:
    1919 - Salon des indépendants, Paris, Franța;
    1924, 1930, 1935 - Expoziția internațională Contimporanul, București, România;
    1927 - Exposition d'art roumainCongres de la Presse Latine, București (expoziție însoțită de catalog, prefațat de Ștefan Nenițescu);
    1930 - Expoziție de artă românească, expoziție itinerantă, Bruxelles (Belgia), Amsterdam (Olanda), Haga (Olanda);
              - Sala „Ileana”, București (împreună cu Merica Râmniceanu, Marcel Iancu, Irina Codreanu);
    1930 - 1936, 1940, 1942 - 1945, 1947 - Salonul Oficial de Grafică, România;
    1932 - Expoziția grupării Arta Nouă, București, România;
    1933 - Expoziție Națională de Artă Futuristă, Roma, Italia;
              - Expoziția Asociației „Grupul nostru”, București, România;
    1934 - Expoziția grupării „1934”, România;
    1935 - La Roumanie a l'exposition universelle et international de Bruxelles, Bruxelles, Belgia (catalog însoțit de texte de Al. Tzigara-Samurcaș și Al. Busuioceanu);
    1937 - Pavilionul românesc din cadrul Expoziției universale, Paris, Franța;
    1938 - Bienala de la Veneția, Italia;
    1939, 1940, 1943 - Tinerimea Artistică, Bucureşti, România;
    1948 -  Flacăra, România (expoziție însoțită de catalog, prefaţat de Marcel Breslaşu);
    1957 - 10 ani de creaţie plastică. 1947 - 1957, Muzeul de Artă al Republicii Populare Române (R.P.R.), Bucureşti, România (expoziție însoțită de catalog, prefaţat de Al. Ciucurencu);
    1958 - Expoziţia de arte plastice din ţările socialiste, Moscova, Rusia;
    2012 - Arhetipuri sculpturale. Sculptura în lemn. 1918 - 1999, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti, România (expoziție însoțită de catalog realizat de Ana Zoe Pop, cu un text al criticului și istoricului de artă Ioana Vlasiu).
    Lucrări monumentale:
    1927 - Mozaicurile şi sculptura pentru Fântâna Mioriţa (arhitect Octav Doicescu), Bucureşti, România;
    1935 - Ecaterina Teodoroiu (a luptat și a murit în Primul Război Mondial, monument), Târgu Jiu, Gorj, România;
    1942 - Al. Odobescu (scriitor), amplasat în Rondul scriitorilor din Parcul Cişmigiu, Bucureşti, România.

    Lucrări în colecții publice:
      - Cabinetul de stampe, Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, România;
      - Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti, România;
      - Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti, România;
      - Muzeul Zambaccian, Bucureşti, România;
      - Muzeul de Istorie şi Artă a Municipiului Bucureşti, România;
      - Muzeul de Artă, Cluj-Napoca, România;
      - Muzeul de Artă, Constanţa, România;
      - Muzeul de Artă, Craiova, Dolj, România;
      - Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, România;
      - Muzeul de Artă, Timişoara, România.

    Premii și distincții:
    1939 - Premiul „Elena și Gh. Vlasto pentru sculptură”, acordat de Academia Română, România;
    1972 - Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
     
    * Expoziții personale: 1969 - Londra, Marea Britanie.
     


    BIBLIOGRAFIE

    Prut, Costantin, Dicţionar de artă modernă şi contemporană, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002.
    Vlasiu, Ioana (coord.), Dicţionarul sculptorilor din România. Lit. H - Z, Vol. II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012, pp. 216 - 219.
     
    Surse web:
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Mili%C8%9Ba_Petra%C8%99cu
    http://artindex.ro/2012/05/16/petrascu-milita-2/
    http://ler.is.edu.ro/~cr/index.php?page=person&id=240

    Referințe critice:

    1. Monografii:
    Vlasiu, Ioana, Miliţa Petraşcu, Editura Arc, Chişinău, 2004.

    2. Studii în volume de specialitate:
    Barbosa, Octavian, Dicţionarul artiştilor români contemporani, Editura Meridiane, Bucureşti, 1976.
    Bénézit, E., Dictionnaire critique et documentaire des peintres, sculpteurs, dessinateurs et graveurs, Tomurile I - VIII, Paris, 1999.
    Cârneci, Magda, Artele plastice în România 1945 - 1989, Editura Meridiane, 2000, p. 31.
    Filip, Paul, Bellu. Panteon naţional, Bucureşti, 2001, pp. 96, 106, 107.
    Florea, Vasile, Istoria artei româneşti, Editura Litera Internaţional, Bucureşti-Chişinău, 1982.
    Ionescu, Radu, Despre pictura şi sculptura românească, Editura Maiko, Bucureşti, 2002.
    Nistor, Simona, Miliţa Petraşcu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1973.
    Oprea, Petre, Artişti participanţi la expoziţiile societăţii Tinerimea Artistică (1902 - 1947), Editura Maiko, Bucureşti, 2006.
    Oprea, Petre, Expozanţi la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică 1945 - 1947, Ministerul Culturii şi Cultelor, Bucureşti, 2007.
    Oprea, Petre, Expozanţi la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică 1924 - 1944, Ministerul Culturii şi Cultelor, Bucureşti, 2004.
    Oprea, Petre, Sculpturi decorative pe clădiri bucureştene, Editura Maiko, Bucureşti, 2004.
    Repertoriul graficii româneşti din secolul al XX-lea, 7 volume, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, Cabinetul de stampe şi desene, Bucureşti, 1978 - 2008.
    Vintilă, Petru, Miliţa, Editura Eminescu, Bucureşti, 1972.
    Vintilă, Petru, Miliţa, ediţia a II-a, Editura Heliopolis, Bucureşti, 2006.

    3. Articole în volume de specialitate:
    Vianu, Tudor, Sculptura românească, în: „Artă şi tehnică grafică”, nr. 4 - 5, iunie - septembrie 1938.

    4. Memorii:
    Zambaccian, K.H., Însemnările unui amator de artă, ESPLA, Bucureşti, 1956.
    Oprea, Petre, Aşa i-am cunoscut, Editura Maiko, Bucureşti, 1998.