COMENTARIU CRITIC


        Grigore Patrichi a atras atenţia prin seriozitatea profesională, prin originalitatea discursului său plastic, prin stăruinţa cu care a căutat mijloace care să-i individualizeze creaţia şi să-i exprime cât mai sincer crezul artistic. Îndepărtându-se de maestrul său de la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, învăţând din magistrala lecţie a sculpturii lui Paciurea şi Brâncuşi, atent la înnoirile aduse de George Apostu şi de alţi artişti, adept al tăieturii directe (la taille directe), el a evoluat spre forme ce l-au apropiat mai mult de arta primitivă şi arhaică, de cea bizantină, de folclorul românesc. Aşa se explică acea tendinţă spre simplificare din lucrările sale, de eliminare a detaliilor, de căutare a esenţialului, ca şi abordarea cu precădere a pietrei şi lemnului. Aşa se explică acel hieratism al multor personaje, acea senzaţie de greutate pe care o dau unele dintre sculpturi sau, dimpotrivă, acel sentiment de înălţare, de elansare în spaţiu. Grigore Patrichi ciopleşte aidoma meşterilor anonimi care au plăsmuit Gânditorul neolitic de la Hamangia sau şi-au dăltuit în piatra stâlpilor mortuari toată dragostea şi dorul pentru cei plecaţi în lumea umbrelor veşnice. Registrul tematic al lucrărilor lui Grigore Patrichi este extrem de bogat. Artistul s-a inspirat din mitologie (Icar, Narcis, Bacantă, Sibilă), din lumea legendelor şi baladelor româneşti (Ana lui Manole, Meşterul Manole, Mioritică, Legendă), a dat viaţă unor motive biblice (Eva, Madona cu Pruncul, seria Supliciilor, Crucificare, Martir), a elogiat maternitatea, iubirea, viaţa de familie (Maternă I, II, Vlăstari, Cu mama I şi II, El şi ea - Adolescenţi, El şi ea - Vârstnici, Aniversare, Comoara), a fost preocupat de reprezentarea spaţială a zborului (Pasăre, Pasăre de pradă, Cânt înaripat, Pasărea nopţii), de surprinderea candorii, naivităţii şi curăţeniei sufleteşti a copiilor (Chipuri, Şcolăriţa, Copil cu fluier, Portret de copil), de exprimarea unor stări antagonice (Ziua şi noaptea) sau de transpunerea metaforică în piatră, marmură sau lemn a unor idei şi sentimente (Reverie, Gest, După baie, Melancolie, La oglindă, Extaz, Nostalgia mării, Odihnă, Dans). Frumuseţea şi rotunjimea formelor corpului feminin a căpătat materializare în nudurile cioplite în marmură albă şi roşie (Trup I, Trup II, Tors drapat), în lemn (Tors, Tors în mişcare, Trup de adolescentă), în piatră (Trup, Tors aplecat, Tors de amazoană), în timp ce sondarea psihologiei unor personaje, evidenţierea trăirilor lor interioare le întâlnim în Cărturar, o compoziţie în care detaliile se opresc mai ales asupra expresiei figurii umane, în Rugă, Reculegere, Înţelept, Duhovnic, Gânditor, toate cioplite în piatră, sau în multe lucrări pe care artistul le intitulează simplu: Chip sau Portret. Cu un sentiment de adâncă admiraţie el ne-a amintit de oameni, fapte şi evenimente marcante din istoria poporului nostru (Strămoş, Voievod, Tudor Vladimirescu, Eroica, Omagiu eroului necunoscut, Independenţa, In memoriam, Unire), a cinstit personalităţi ale culturii şi artei româneşti şi universale (Dante, Ioan Slavici, Omagiu lui Brâncuşi, Omagiu lui Picasso, Omagiu lui Aurel Vlaicu). Nu a ocolit nici unele ipostaze dramatice ale existenţei umane (Spectrul foamei, Lacrimi uscate, Orbul, Durere). Manifestând înţelegere şi respect pentru materialele în care şi-a realizat operele, Grigore Patrichi le-a cercetat cu atenţie, le-a studiat structura intimă, a ştiut să le exploateze calităţile şi defectele, dar mai presus de toate a ştiut să şi le subordoneze, să le ia în stăpânire, să le domine. Folosindu-le potenţialul expresiv, sculptorul le-a dat formele dorite de el. Materia inertă a căpătat o nouă viaţă. A apelat la stilizare, a eliminat unele elemente ale corpului omenesc (amputarea totală sau parţială a membrelor superioare şi inferioare, a capului). Nu s-a îndepărtat în general de figurativ, dar uneori plăsmuirile sale au luat şi forme mai abstracte, fără a fi sărăcite însă de conţinutul ideatic. Sculpturile sale reuşesc întotdeauna să comunice un mesaj, să emoţioneze şi să convingă. Jocul planurilor şi volumelor este bine echilibrat. În lucrările sale întâlnim suprafeţe de mare fineţe, şlefuite până la perfecţiune, alternând cu altele vibrate sau cu unele care poartă în mod evident urmele dălţii. Adesea intervine cu incizii geometrice. De multe ori artistul sparge blocul de piatră sau trunchiul de copac, după cum îi dictează compoziţia, obţinând o ritmică a plinurilor şi golurilor, din care emană o poezie gravă, de un lirism reţinut. În sculpturile cioplite în lemn linia este elegantă, formele şi volumele sunt liniştite şi calme, pe când în multe din lucrările din piatră descoperim stări conflictuale, tensiuni, intersectări de curbe menite să sublinieze cu mai multă expresivitate intenţiile artistului. Deşi de dimensiuni mici sau medii, multor lucrări nu le lipseşte monumentalitatea, valenţele decorative.

Corneliu Stoica (Dicționarul artiștilor plastici gălățeni, Editura Axis Libri, Galaţi, 2013, pp. 66-70)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Smulţi, Galaţi, 1937 - București, 2012)
     
    Studii academice:
    1959 - 1966 - Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, cu profesorii: Constantin Baraschi şi Andrei Szobotka, Bucureşti, România.
     
    Activitate profesională:
    ? - Profesor de liceu.
     
    Din 1968 - Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România (Filiala București)
    2008 - Cetățean de onoare al Municipiului Călărași
    2010 - Cetățean de onoare al Municipiului Tecuci
     


    PROIECTE

    Expoziții personale*:
    1970 - Galeria „Amfora”, Bucureşti, România;
    1973 - Galeria „Simeza”, București, România (expoziție însoțită de catalog prefațat de Octavian Barbosa);
    1976 - Galeria „Orizont”, Bucureşti, România (expoziție însoțită de catalog);
    1979, 1982 - Galeria „Căminul Artei”, Bucureşti, România;
    1988 - Galeria „Orizont”, Bucureşti, România (expoziție însoțită de catalog);
    1993 - Galeria „Orizont”, Bucureşti, România;
    1999 - Galeria „Simeza”, București, România;
    2001, 2002 - Muzeul de Artă, Brăila, România;
    2002 - Galeria „Atrium”, Muzeului Judeţean de Artă Prahova, Ploieşti, România;
             - Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea”, Slobozia, România;
             - Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi, România;
    2005 - Galeria „Artis”, Teatrul National din București (parter), România (împreună cu pictorul Teodor Răducan);
    2007 - Grigore Patrichi-Smulți - 70 de ani de viaţă, expoziţie de sculptură şi grafică expusă în cinci saloane ale parterului Palatului „Jean Mihail”, Muzeul de Artă, Craiova, România (expoziție organizată în cadrul Programului „100 de ani de la prima sculptură modernă a lumii: Sărutul de Constantin Brâncuși);
    2011 - Galeria de Artă, Focşani, Vrancea, România (expoziție însoțită de catalog și vernisată de Liviu Nedelcu);
             - Galeria „Gheorghe Petraşcu”, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” - Muzeul Mixt, Tecuci, Galați, România;
    2012 - Galeria „Rudolf Schweitzer - Cumpăna”, Piteşti, România;
             - Sculptură - Grigore Patrichi-Smulți, în cadrul expoziției De la Dunăre la Mare, Centrul Cultural Județean Călărași, organizatori: Muzeul Dunării de Jos, Primăria Municipiului Călărași, România (expoziție organizată în cadrul evenimentului Zilele Municipiului Călărași; împreună cu pictorul Gheorghe Andreescu);
    2013 - Grigore Patrichi-Smulți - Miniaturi, Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi, România;
    2014 - Grigore Patrichi-Smulţi - Retrospectivă, Foaierul Centrului Cultural „Barbu Ştirbei”, Călăraşi, organizatori: Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Muzeul de Artă Vizuală, Galaţi, România.
     
    Expoziții de grup**:  
    1966***, 1968 - Bienala de Pictură şi Sculptură, Bucureşti, România;
    1967, 1969, 1970 - Salonul de Pictură şi Sculptură a oraşului Bucureşti, România;
    1968 - Anul revoluţionar 1848, Bucureşti, România;
    1970 - Sculptorii de la Măgura ’70, Buzău, România;
             - Salonul de Pictură şi Sculptură, Bucureşti, România;
    1972 - Bienala de Pictură şi Sculptură, București, România;
             - Desene Inedite ale Sculptorilor şi Graficienilor, Bucureşti, România;
             - Salonul de Pictură şi Sculptură al Municipiului Bucureşti (expoziție dedicată celei de-a 25-a aniversări a Republicii), București, România.
    2014 - In memoriam, expoziție de pictură, sculptură și grafică cu lucrări aflate în patrimoniul Muzeului de Artă Vizuală, Galați, România (alți artiști: Georgeta Arămescu, Constantin Arămescu, George Apostu, Lucia Cosmescu, Brăduţ Covaliu, Mihai Dăscălescu, Constantin Dimofte, Emilia Dumitrescu, Ion Dumitriu, Mihai Gavrilov, Marcel Grosu, Emilia Iacob, Idel Ianchelevici, Nicolae Mantu, Ioan Simion Mărculescu, Mihail Meiu, Gheorghe Naum, Vasile Onuţ, Gheorghe Petraşcu, Camil Ressu, Dorothea (Lola) Schmierer Roth, Paraschiva (Paşa) Smirnov, Nicolae Spirescu, Vasile Vedeş şi Antonio Zumino).
     
    Simpozioane:
    1970 - Tabăra națională de sculptură de la Măgura, participare cu lucrarea: Împreună (piatră), Buzău, România (catalog);
    1979, 1985 - Tabăra națională de sculptură de la Măgura, Buzău, România;
    1974 - Tabăra națională de sculptură de la Arcuş, Sfântu Gheorghe, participare cu lucrarea In memoriam (piatră), Covasna, România (catalog);
    1976, 1978 - Tabăra internațională de sculptură de la Lăzarea, Harghita, România;
    1980 - Tabăra națională de sculptură de la Arcuş, participare cu lucrarea: Scara de fructe (lemn de stejar), Covasna, România (catalog);
    1981 - Tabăra națională de sculptură de la Hobiţa, Gorj, România;
    1987 - Tabăra națională de sculptură de la Scânteia, Iaşi, România;
    1988 - Tabăra de sculptură de la Oarba de Mureş, Transilvania, România;
    1990 - Tabăra internațională de creație plastică Valea Neagră, Valea Doftanei, Prahova, România;
    1991 - Tabăra de sculptură de la Soveja, Vrancea, România;
    2006 - Tabăra de sculptură de la Bogaţi, Argeş, România;
    2007 - Tabăra de sculptură de la Mioveni, Argeş, România;
    2008 - Tabăra internaţională de sculptură în piatră „Durostorum - Terasele Dunării”, ediția I, Ostrov, România.
     
    Lucrări de artă monumentală:
     - Împreună, Familia, Semn de sfârşit (piatră; lucrări realizate în cadrul Taberei naționale de sculptură de la Măgura cu ocazia celor trei ediții la care a participat);
     - Flamuri (piatră); Scară cu fructe (lemn) (lucrări realizate în cadrul Taberei naționale de sculptură de la Arcuş);
     - Rodul pământului (piatră); Odihnă (travertin de Borsec) (lucrări realizate în cadrul Taberei internaționale de sculptură de la Lăzarea);
     - Mioritică (piatră; lucrare realizată în cadrul Taberei naționale de sculptură de la Hobiţa);
     - Dialog (piatră, lucrare realizată în cadrul Taberei de sculptură de la Scânteia);
     - In memoriam (piatră, lucrare realizată în cadrul Taberei de sculptură de la Oarba de Mureş);
     - Reculegere (lemn, lucrare realizată în cadrul Taberei internaționale de creație plastică Valea Neagră);
     - Vibraţie, Rezonanţă (lemn, lucrări realizate în cadrul Taberei de sculptură de la Soveja).
     
    Lucrări în colecții publice:
    Muzeul de Artă, Brăila, România (lucrări donate de artist);
    Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti, România;
    Muzeul de Artă, Craiova, România;
    Muzeul de Istorie  „Teodor Cincu” din Tecuci, România (lucrări donate de artist);
    Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi, România (lucrări donate de artist);
    Muzeului de Artă „Ion Ionescu-Quintus” din Ploieşti, România (lucrări donate de artist);
    Muzeului Judeţean Argeş, România (lucrări donate de artist).
     
    Lucrări în colecții publice și private din România, Austria, Elveţia, Franţa, Grecia, Italia şi Olanda.
     
    Premii și distincții:
    1970 - Premiul colectiv pentru sculptură, acordat de Uniunea Artiștilor Plastici din România participanţilor la Tabăra națională de sculptură de la Măgura 1970.
     
    * Participă cu regularitate la expozițiile anuale, bienale, municipale și omagiale.
    * Expoziții personale: 2001, 2005 - Galați, România; 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2012 - Călăraşi, România; 2003, 2010, 2011 - Tecuci, Galați, România; 2004 - Slobozia, Constanța, România; 2005 - Galaţi, București, România; 2006 - Pitești, România; 2012 - Ploiești, România.
    ** Expoziții internationale de grup: 1986 - Germania (R.F.G.); 1988 - Germania (R.D.G.); 1989 - U.R.S.S.
    *** 1966 - debutul artistului.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Referinţe critice:

    Stoica, Corneliu, Dicționarul artiștilor plastici gălățeni, Editura Axis Libri, Galaţi, 2013.
    Vlasiu, Ioana (coord.), Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX - XX, vol. II, lit. H - Z, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 204 - 205.
     
    Surse web:
    http://artindex.ro/2014/08/15/sculptorul-grigore-patrichi-smulti/
    http://taberedesculptura.mnac.ro/mag_1979.html
    http://linuxincolors.com/vhosts/revistascrisulromanesc.ro/httpdocs/work/reviste/revista9_10_2007.pdf
    http://muzeuldeartacraiova.ro/grigore_patrichi_smulti.php
    http://adevarul.ro/locale/calarasi/arta-plastica-11-aprilie-loc-vernisajul-expozitiei--sculptura-grigore-patrichi-smulti-retrospectiva-1_534526900d133766a8a12bad/index.html
    http://www.viata-libera.ro/component/k2/54240-galati-viata-libera-galateni-care-au-uimit-lumea-grigore-patrichi-smulti
    http://www.onlinegallery.ro/expozitie-autor/grigore-patrichi-smulti-expozitie-de-sculptura-la-muzeul-de-arta-ploiesti/muzeul-jud
    http://www.tecuci.eu/presa-locala-nationala/stirile-saptamanii/a-incetat-din-viata-sculptorul-grigore-patrichi-smulti.html
    http://stirimuntenia.net/expozitiegrigore-patrichi-smulti-retrospectiva-la-muzeul-dunarii-de-jos/
    http://www.monitoruldegalati.ro/evenimente/26695-expozitie-in-memoriam-pentru-26-de-artisti/26695-expozitie-in-memoriam-pentru-26-de-artisti.html
    http://www.arenamedia.ro/index.php/cultura/100-eveniment/1724-invitaie-la-muzeu
    http://paneuropa.ro/eng/press/durostorum2008eng.htm
    http://dordeduca.ro/evenimente/zilele_municipiului_calarasi/8845/
    http://www.gds.ro/Util%20si%20placut/2007-10-17/Utile+Craiova
    http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-12-24/alte-expozitii-la-sfarsit-de-an.html