COMENTARIU CRITIC


        Ion Vlasiu debutează în 1932 cu două expoziţii, una la Târgu-Mureş şi alta la Cluj. Primele lucrări stau sub amprente diferite care merg de la Rodin la Brâncuşi. Orientarea dominantă merge, totuşi, spre cel din urmă; e remarcabil că într-un timp în care chiar elevi direcţi ai lui Brâncuşi se mişcau pe direcţii tot mai îndepărtate de maestrul lor, la Târgu-Mureş un tânăr de numai 24 de ani, cu o informaţie precară despre ce se petrecea la Paris unde nu ajunsese încă, vorbea despre Pasărea măiastră, despre „sculptura pură” sau despre „adevărul sculptural”. Puţini sculptori susţineau la ora aceea în România că „o operă plastică va putea trăi şi numai prin sine, prin construcţia şi armonia formelor, prin viaţa proprie, născută din acest echilibru de linie şi plan”. În 1933, editează la Cluj, împreună cu un grup de intelectuali nonconformişti - Eduard Pamfil, Eduard Mezincescu, Olga Caba, Wolf Aichelburg - unicul număr al revistei de avangardă Herald, unde colaborează sub semnătura Saul Pelaghia, atacând ipocrizia şi cameleonismul societăţii timpului său. Lucrările expuse în 1933, intitulate semnificativ Ritmuri (titlu care trebuie racordat la poetica expresionistă, prezent şi la Mattis-Teutsch - Ritmuri sufleteşti), reprezentau o încercare de abandonare a „sufletescului individual” în efortul de comuniune cu legile materiei şi universului. Ca şi pentru Miliţa Petraşcu cu zece ani în urmă, care beneficiase, însă, direct de o educaţie artistică pariziană şi mai ales de învăţămintele lui Brâncuşi, „abstracţia” era, în fond, un realism mai vast şi mai profund, o spargere a tiparelor limitate la captarea realităţii cotidiene. Modul privilegiat de expresie rămâne de-a lungul întregii sale cariere artistice cioplitul în piatră sau lemn, înţeles nu doar ca tehnică, ci în spiritul ideilor timpului ca o cale de acces la sensurile primordiale ale materiei. Vlasiu nu a ignorat nici sculptura în modelaj. Portretele deformeză expresionist fizionomia, iar reliefurile în teracotă din anii 30, unele cu temă religioasă, un fel de icoane tridimensionale, păstrează în planurile largi amintirea formei cioplite. În 1936, face parte din echipa şcolii sociologice a lui Gusti care întreprinde cercetări în Oaş. Sculptează aici o tâmplă pentru biserica din Moişeni. În 1939, reia această experienţă şi ciopleşte mobilierul de cult al bisericii din Dioşti, jud. Romanaţi. Geometrismul şi elementaritatea artei ţărăneşti încep să joace un rol programatic în configurarea artei sale, fie că e vorba de sculptură sau de pictura pe care începe să o practice sistematic în jur de 1940. Ion Vlasiu alternează cioplitul cu modelajul, sculptura cu pictura, tendinţa spre abstracţia cu valenţe simbolice - seria de Ritmuri din 1933, Stihiile războiului din 1965-1970 sau Paradisul terestru, un ansamblu de sculpturi în lemn traforat şi colorat din anii 80 - cu figuraţia. O serie de compoziţii în marmură, cioplite la cariera de la Ruşchiţa,  datează din 1943, printre care Năluca, Înger, Maternitate, Puiul etc. Materialul acesta, folosit pentru prima oară în mod consecvent, îl îndrumă spre un univers formal mai puţin aspru, cu fluidităţi şi unduiri proprii marmorei. Este autorul multor portrete şi proiecte de monument ale unor figuri de seamă ale istoriei şi culturii româneşti: Bălcescu, Avram Iancu, Horia, Cloşca şi Crişan, Simion Bărnuţiu, reprezentanţii Şcolii ardelene (mai multe machete de monument), Eminescu, Creangă, Brâncuşi, Bacovia, Sadoveanu, Octavian Goga, Ioan Lupaş, Perpessicius, Clody Bertola, Edgar Papu.
 

Ioana Vlasiu (2012)

Text critic preluat din Vlasiu, Ioana (coord.), Dicţionarul sculptorilor din România. Secolele XIX - XX, vol. II, Lit. H - Z, Editura Academiei Române, București, 2012
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Lechinţa, Mureş, 1908 - Bucureşti, 1997)
     
    Studii academice:
    1928 - 1931 - Şcoala de Belle-Arte, cu profesorii Romul Ladea, Alexandru Popp, Catul Bogdan, Cluj-Napoca, România.
     
    Activitate profesională:
    1936 - Școala Sociologică, coordonator Dimitrie Gusti (cercetare a zonei Țara Oașului; sculptează o catapeteasmă pentru Biserica din Moișeni);
    1938 - 1939 - Profesor la Academia de Arte Frumoase, Timişoara, România;
    1943 - 1946 - Inspector al Artelor pentru Transilvania;
    1963 - 1966 - Redactor Șef al revistei „Arta”.
     


    PROIECTE

    Expoziții personale:
    1932 - Magazinul de mobilă „Fodor”, Târgu-Mureş, România (expoziție de debut);
             - Sala Prefecturii, Cluj-Napoca, România (expoziție de debut);
    1933 - Sala din Str. Universităţii nr. 3, Cluj-Napoca, România (expoziție însoțită de catalog);
             - Expoziție de sculptură și pictură realizată în atelierul personal, Cluj-Napoca, România;
             - Ritmuri, Librăria Hasefer (cu Miron Radu Paraschivescu şi Ion Vitner), Bucureşti, România (expoziție însoțită de catalog dactilografiat);
    1934 - Expoziție de sculptură şi desen colorat în atelierul din strada Regina Maria, Cluj-Napoca, România;
    1935 - Expoziție de sculptură şi desen, Piaţa Unirii, nr. 9, Cluj-Napoca, România (expoziție însoțită de catalog);
    1936 - Sala „Mozart” (împreună cu Eugen Gâscă), Bucureşti, România (expoziție însoțită de catalog);
    1938 - Galeria „Contemporaine”, expoziție de pictură, Rue de Seine, Paris, Franţa (expoziție însoțită de catalog);
    1942 - Expoziție de sculptură, pictură și desen, Sala „Dalles”, Bucureşti, România;
    1944 - Expoziție de sculptură și pictură, Sala „Dalles”, Bucureşti, România (expoziție însoțită de catalog);
    1957 - Expoziție de sculptură și pictură, Sala „Magheru”, Bucureşti, România;
    1967 - Expoziție retrospectivă de sculptură și pictură, Sala „Dalles”, București, România (expoziție însoțită de catalog);
    1977 - Varşovia, Polonia (expoziție însoțită de catalog);
             - Expoziție de Pictură, expoziție itinerantă în Târgu-Mureş, Braşov, România;
    1978 - Expoziție de pictură, Sala „Dalles”, Bucureşti, România (expoziție însoțită de catalog);
    1979 - Expoziție de pictură, Atena, Grecia (expoziție însoțită de catalog);
    1983 - Expoziție retrospectivă, Târgu-Mureş, România (expoziție însoțită de catalog);
    1984 - Expoziție retrospectivă, Sala „Dalles”, Bucureşti, România (expoziție însoțită de catalog). 
     
    Expoziții de grup:
    1934 - Expoziția Academiei de Arte Frumoase (13 sculpturi şi 17 desene colorate), Timişoara, România (expoziție însoțită de catalog);
    1938 - Salon des Tuileries, ediția a XV-a, Paris, Franţa (expoziție însoțită de catalog);
             - Expoziție Internațională de pictură și sculptură, Galeria „Contemporaine”, Paris, Franța (expoziție însoțită de catalog, conține prefață de José Germain);
    1939 - Expoziția Jubiliară de Artă Plastică Ardeleană. 1919 - 1939, organizator: ASTRA, Cluj-Napoca, România (expoziție însoțită de catalog);
    1936, 1942 - 1947 - Salonul Oficial de Pictură și Sculptură, Bucureşti, România;
    1942 - 1943 - Salonul Oficial de Pictură și Sculptură de Toamnă, București, România;
    1942 - Tinerimea Artistică, București, România;
    1943 - Natura moartă, Sala „Căminul Artei”, București, România;
             - Expoziție de Artă Românească, expoziție itinerantă în Dresda (Germania), Kunsthalle, Berna (Elveția), Zürich (Elveția), Stockholm (Suedia) (expoziție însoțită de catalog);
    1945 - Sala „Căminul Artei” (împreună cu Francisc Şirato, Theodor Pallady, Ion Ţuculescu, Alexandru Ciucurencu, M. H. Maxy), Bucureşti, România;
    1946 - Expoziție de Artă Plastică, Institutul de Studii Clasice, Cluj-Napoca, România (expoziție însoțită de catalog);
    1947 - Expoziție de Artă Românească, expoziție itinerantă în Belgrad (Serbia), Budapesta (Ungaria);
             - Salonul Ardelean, expoziție de pictură și sculptură, Cluj-Napoca, România (expoziție însoțită de catalog, prefață de Virgil Vătășianu);
             - Puşkin, Sala „Dalles”, Bucureşti, România;
    1948 - Expoziția Flacăra, București, România;
             - Muzeul Simu, București, România;
    din 1949 - Participă la numeroase Expoziții Anuale de Stat, Expoziții Interregionale și Republicane;
    1957 - 10 ani de creaţie plastică. 1947 - 1957, Muzeul de Artă al R.P.R., București, România (expoziție însoțită de catalog, prefață de Alexandru Ciucurencu);
    1958 - Expoziția de Artă Plastică din Țările Socialiste, Moscova, URSS;
    1959 - Expoziția Românească de Artă Modernă, expoziție itinerantă în Belgrad (Serbia), Varşovia (Polonia);
    1967 - Expoziția de Artă Românească organizată cu ocazia Colocviului Internaţional „Constantin Brâncuşi”, București, România;
             - 9 Biennale, Middelheim, Antwerpen, Belgia (expoziție însoțită de catalog);
    1968 - Expoziție de Artă Românească, Praga, Republica Cehă (expoziție însoțită de catalog, prefață de Vasile Drăguţ);
    1968 - 1969 - Pagini de artă închinate Transilvaniei, Muzeul Național de Artă, Bucureşti, România;
    1972 - Expoziția de Sculptură Românească, Accademia di Romania, Roma, Italia;
             - 25 de ani de artă plastică românească, Muzeul de Artă al R.S.R., Bucureşti, România (expoziție însoțită de catalog, prefață de Dan Hăulică);
    1973 - Ipostaze: Peisaj - ambient - artă monumentală, Galeria „Nouă”, București, România (expoziție însoțită de catalog, prefață de Ion Sălişteanu);
    1976 - Bienala de la Veneţia, Italia;
             - Hommage à Brancusi de la sculpture roumaine contemporaine, Musée Galliera, Paris, Franța (expoziție însoțită de catalog, prefață de Ion Vlasiu);
    2002 - Grafica şi Sculptura Românească Interbelică, Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, Bucureşti, România;
    2003 - Grafica Modernistă în România Interbelică. 1930 - 1940, Muzeul Naţional de Artă al României, București, România (expoziție însoțită de catalog realizat de Mariana Vida);
    2007 - Pictura scrierii II, Galeria „Dialog”, Bucureşti, România (expoziție însoțită de catalog realizat de Ruxandra Garofeanu);
    2012 - Arhetipuri sculpturale. Sculptură în lemn, Muzeul Național de Artă al României, București, România.
     
    Lucrări monumentale:
    1937 - George Boldea (monumentul funerar al poetului), Mercheaşa, Sighişoara, România;
    1939 - Mihai Eminescu și Octavian Goga (scriitori; busturi), Liceul din Sighişoara, România;
    1943 - Năluca, Înger, Maternitate, Puiul (marmură de Rușchița), Rușchița, România;
    1946 - Ion Creangă (scriitor; bust; piatră artificială), Piaţa Minervei, Galaţi, România;
    1958 - Mamă cu gemeni (piatră artificială), Grădina Icoanei, Bucureşti, România;
    1962 - Iubire (grup statuar; piatră), Parcul Floreasca, Bucureşti, România;
    1971 - Ion Creangă (scriitor; piatră), Parcul Herăstrău, Bucureşti, România;
    1974 - Horia, Cloşca şi Crişan (monument; piatră și bronz), Cluj-Napoca, România;
    1975 - Monumentul Unirii (piatră și bronz), Câmpia Libertăţii, Blaj, România;
    1976 - Aurel Vlaicu (monument; piatră), Târgu-Mureş, România;
    1983 - Ion Creangă (scriitor; piatră), Piatra Neamţ, România;
    2002 - Petru Maior (istoric, filolog și scriitor; bust; bronz), Reghin, România;
             - Mihai Eminescu (bust; bronz).
    A realizat numeroase alte portrete și monumente: Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Constantin Brâncuși, George Bacovia, Mihail Sadoveanu, Ioan Lupaș, Perpessicius, Clody Bertola, Edgar Papu.
     
    Lucrări în colecții publice:
    Muzeul Unirii, Alba Iulia, România;
    Muzeul de Artă, Braşov, România;
    Muzeul Național de Artă Contemporană, Bucureşti, România;
    Muzeul Național de Artă al României, Bucureşti, România;
    Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, România;
    Muzeul Zambaccian, Bucureşti, România;
    Muzeul de Artă, Cluj-Napoca, România;
    Muzeul de Artă, Constanţa, România;
    Muzeul de Artă, Craiova, România;
    Muzeul de Artă Vizuală, Galaţi, România;
    Casa „Ion Creangă”, Humuleşti, România;
    Muzeul de Artă, Iaşi, România;
    Muzeul de Artă, Oradea, România;
    Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”, Piatra Neamţ, România;
    Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, România;
    Muzeul Județean Suceava, România;
    Muzeul de Artă, Târgu-Mureş, România;
    Galeria „Ion Vlasiu” (donaţia artistului: sculptură, pictură, desen); în perioada 1980 - 2010, aceasta a funcționat în sediul Bibliotecii Teleki, Târgu-Mureş, România;
    Muzeul de Artă, Timişoara, România.
     
    Scrieri ale artistului:
    Am plecat din sat, Editura Miron Neagu, Sighişoara, 1939;
    Amintiri, colecția Cartea refugiatului ardelean, Fundația Culturală Regală „Regele Mihai I”, Bucureşti, 1941 (cu chipuri desenate de Valentina Bardu);
    Poveste cu năluci, roman, Editura autorului, Bucureşti, 1941;
    Drum spre oameni, Sibiu, 1947;
    Drum spre oameni, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1961 (ilustrată cu 10 sculpturi);
    O singură iubire, roman, Editura pentru Literatură, București, 1965;
    Drum spre oameni, I - III, Bucureşti, 1970;
    Cartea de toate zilele unui an, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984;
    Succes moral, roman, Editura Eminescu, Bucureşti, 1985;
    Monolog asimetric, jurnal, Editura Eminescu, București, 1988;
    În spaţiu şi timp, pagini de jurnal, Editura Dacia, Cluj-Napoca, Editura Eminescu, București (4 volume publicate în perioada 1970 - 1987);
    Obraze şi măşti, Bucureşti, 1984;
    Casa de sub stejari, Bucureşti, 1999;
    Nebunul din turn, roman, Editura Dacia, 2011.
     
    Premii și distincții:
    1939 - Premiul Expoziției ASTRA, Cluj-Napoca, România;
    1940 - Premiul Adamache pentru literatură, acordat de Academia Română pentru romanul autobiografic Am plecat din sat, Editura Miron Neagu, Sighişoara, 1939;
    1942 - Premiul Pentru Sculptură „Anastase Simu”, acordat pentru lucrările expuse la Salonul Oficial de Pictură și Sculptură;
    1980 - Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România;
    1993 - Doctor Honoris Causa al Universităţii, Cluj-Napoca, România.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Informațiile și materialele utilizate în vederea realizării fișei au fost integral furnizate de Ioana Vlasiu, important critic și istoric de artă, fiica artistului Ion Vlasiu.

    Vlasiu, Ioana (coord.), Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX - XX, vol. II, Lit. H - Z, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 354 - 357.
     
    Surse web:
    http://www.sensotv.ro/arte/Clipa-de-arta-3513/sculptura-in-lemn-la-mnar