COMENTARIU CRITIC


          Mai tânărul frate al lui Carol şi fiul lui Karl Storck, Frederic Storck, membru al unei familii artistice de elită în perioada situată între sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea, face figură aparte în arta românească modernă atât prin creaţia sa, cât şi prin implicarea în viaţa socio-culturală a epocii interbelice. Format la Bucureşti şi München, Frederick Storck a fondat celebra grupare „Tinerimea Artistică” din care aveau să facă parte cei mai importanţi artişti români moderni şi a format împreună cu soţia sa, Cecilia Cuţescu-Storck o familie de intelectuali şi artişti care nu de puţine ori a dat tonul înnoirilor în peisajul cultural al epocii.
           Stilul academist şi realismul-naturalist l-au înrâurit şi pe Frederic Storck în perioada de început a creaţiei, pentru ca la maturitate el să se îndepărteze de aceste formule, mergând pe o mai accentuată stilizare a formelor.
          Asemenea fratelui său, Carol, a lucrat statui alegorice, precum Adevărul, Industria, Agricultura, în marmură de Carrara, dar şi portretele unor personalităţi culturale şi politice: Ion Heliade Rădulescu, Alexandru Macedonski, Mihai Eminescu, Anastasie Simu, Carol I sau Regina Elisabeta. Materialul favorit al sculptorului a fost marmura, probabil pentru nobleţea cu care a reuşit să-şi reprezinte modelele şi pentru trăinicia ei. Arta lui Carol şi a lui Frederic Storck reprezintă un punct de pornire şi un reper pentru dezvoltarea ulterioară a sculpturii româneşti ce va îmbrăţişa, apoi, numeroase direcţii şi stiluri.


Luiza Barcan (2014)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Bucureşti, 1872 - București, 1942)

    Studii academice:
    1888 - 1893 - Şcoala Naţională de Arte Frumoase, clasa profesorului Ioan Georgescu, Bucureşti, România;
    1893 - 1897 - Akademie der Bildenden Künste, clasa profesorului Wilhelm von Rümann, München, Germania.
     
    Activitate profesională:
    Profesor de sculptură la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, România.
     


    PROIECTE

    Expoziții de grup:
    1905 - Glaspalat, München, Germania (expune lucrareaAruncătorul de piatră);
    1924 - Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti, România (expune lucrările Alexandru Macedonsky - poet, bronz, Bust de ţigancă, nr. 4, bronz);
    1927 - Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti, România (expune lucrarea Madonă - bust; marmură); 
              - Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti, România (expune lucrarea În contemplare - bronz);
    1928 - Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti, România (expune lucrarea Portret - marmură);
    1929 - Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti, România (expune lucrarea Mihai Eminescu - scriitor);
    1932 - Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti, România (expune lucrarea Gheorghe Murgoci - bronz);
              - Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti, România (expune lucrarea Abundenţă - bronz); 
              - Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti, România (expune lucrarea Floarea - marmură);
    1933 - Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti, România (expune lucrarea Beethoven - gips);
    1936 - Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti, România (expune lucrarea Repaos - bronz);
    1908 - Tinerimea Artistică, Bucureşti, România (expune lucrarea Portrete - bronz);
              - Tinerimea Artistică, Bucureşti, România (expune lucrarea Statuetă - pressepapier, bronz);
              - Tinerimea Artistică, Bucureşti, România (expune lucrarea Statuetă - bronz);
              - Tinerimea Artistică, Bucureşti, România (Ioan Lahovary - plachetă);
    1910 - Tinerimea Artistică, Bucureşti, România (expune lucrările Autoportret, Agricultura, Industria)
    1913 - Tinerimea Artistică, Bucureşti, România (Principesa Maria - marmură);
              - Tinerimea Artistică, Bucureşti, România (Constantin Boerescu - bust, bronz);
              - Tinerimea Artistică, Bucureşti, România (Dna A. D. - plachetă);
    1915 - Tinerimea Artistică, Bucureşti, România (Dl W. D. - marmură, Ţigancă râzând, Amintiri triste);
    1926 - Tinerimea Artistică, Bucureşti, România (Mister - bronz);
              - Tinerimea Artistică, Bucureşti, România (Adolescentă - bronz);
    1935 - La Roumanie à l’ Exposition de Bruxelles, Bruxelles, Belgia.
     
    Lucrări monumentale:
    1903 - Constantin Codrescu (doctor, bust), Spitalul „Elena Beldiman”, Bârlad, România; 
    1906 - Gigantul, Parcul Carol, București, România;
     ? - Mihai Eminescu, Parcul Central, Galaţi, România;
     ? - Familia Storck (monument funerar) și Karl Storck (sculptorul; efigie), Cimitirul Evanghelic, Bucureşti, România
     
    Realizează numeroase alte portrete și busturi:
    1897 - Autoportret (bronz), Ion Heliade Rădulescu, Alexandru Macedonski, Anastase Simu, Regele Carol I al României, Regina Elisabeta, Friedrich von Schiller, Johann Wolfgang von Goethe, Alfonso Castaldi, Florica Condrus.
     
    Lucrări în colecții publice:
    Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, România (Colecţia de Artă Plastică „Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu Storck”);
    Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti, România;
    Palatul Culturii, Iaşi, România;
    Muzeul de Artă, Constanţa, România;
    Muzeul Naţional Peleş, Sinaia, România.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Vlasiu, Ioana (coord.), Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX - XX, vol. II, Lit. H - Z, Editura Academiei Române, București, 2012, pp. 296 - 297.