COMENTARIU CRITIC


          Primul fiu al lui Karl Storck şi fratele lui Frederic Storck, cel de al doilea fiu al sculptorului de origine germană, Carol Storck formează împreună cu tatăl şi fratele său o familie artistică reprezentativă pentru începuturile sculpturii româneşti, cea mai tânără dintre artele plastice de la noi. Carol Storck se formează ca sculptor la Academia Regală de Artă din Florenţa, cu Augusto Rivaltto, reprezentant al stilului academist şi al realismului-naturalist, direcţii pe care va evolua ulterior şi arta sa.
          La începuturile ei, sculptura românească avea ca obiectiv reprezentarea tridimensională în materiale durabile fie a busturilor şi portretelor de personalităţi politice şi culturale, fie realizarea unor statui alegorice destinate arhitecturilor reprezentative, fie crearea unor monumente funerare ale oamenilor de seamă ai epocii. Carol Storck le include pe toate acestea în activitatea sa de sculptor. Astfel, statuile alegorice ce împodobesc Palatul de Justiţie din Bucureşti, statuia lui Carol Davila, executată în bronz, statuile lui Theodor Aman, Dimitrie Bolintineanu, Iulia Haşdeu, pentru a enumera doar câteva dintre ele, poartă semnătura lui Carol Storck, constituind totodată adevărate documente vizuale, menite să păstreze vie în contemporaneitate chipurile unor personalităţi de odinioară. Carol Storck a lucrat în marmură şi bronz cu reală măiestrie, conferind distincţie şi monumentalitate operelor sale.


Luiza Barcan (2014)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Bucureşti, 1854)

    Studii academice:
    1870 - 1875 - studiază în atelierul sculptorului Augusto Rivalta, Florenţa, Italia;
    1876 - 1880 - Philadelphia School of Art,  USA.
     


    PROIECTE

    Expoziții colective:
    1915 - Expoziția Tinerimea Artistică, București, România (expune lucrările Theodor Aman, Războiul, teracotă; Soţia mea, marmură și teracotă, Bucureşti;
    1927 - Salonul Oficial de Pictură și Sculptură, Bucureşti, România (participă cu lucrarea Autoportret, bronz).
     
    Lucrări în colecții publice: 
    1884 - Geniul, Progresul (reliefuri);
              - Carol Davila (general; monument), Facultatea de Medicină, Bucureşti, România;
    1886 - Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul (efigii), Şcoala Militară, Craiova, România;
    1896 - Prudenţa, Temperanţa (sculptură statuară), faţada Palatului de Justiţie, Bucureşti, România;
              - Drumul de Fier, Electricitatea (sculptură statuară), Palatul Poştelor, București, România;
              - Johannes Honterus (macheta pentru monumentului);
              - Familia Bolintineanu (monumenul funerar), Bolintin Vale, Giurgiu, România;
              - Monument funerar al generalului Rasty, Cimitirul Bellu, Bucureşti, România;
              - Mamă îndurerată, Cimitirul Bellu, Bucureşti, România;
              - Dinicu Golescu (cărturar; monument), realizat în colaborare cu Wladislav Hegel, Bucureşti, România.
     
    Lucrări în colecții publice:
    Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, Colecţia de Artă Plastică „Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu Storck”, Bucureşti, România;
    Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, Muzeul Theodor Aman, București, România;
    Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti, România;
    Muzeul de Artă, Iaşi, România;
    Castelul Muzeu Iulia Hasdeu, Câmpina, Prahova (Iulia Hasdeu, portret).
     


    BIBLIOGRAFIE


    Vlasiu, Ioana (coord.), Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX - XX, vol. II, Lit. H - Z, Editura Academiei Române, București, 2012, pp. 295 - 296.