COMENTARIU CRITIC


          Andra Ursuta s-a format ca artist în Statele Unite ale Americii (Columbia University) unde a emigrat în anul 1997. Devine cunoscută pe scena artistică americană prin seria de expoziții personale de la Ramiken Crucible din New York. Cariera sa culminează în 2013, când Massimiliano Gioni, curatorul celei de-a 55-a ediții a Bienalei de la Veneția, include câteva dintre lucrările artistei în expoziția Il Palazzo Enciclopedico
            Fără a fi neapărat interesată de o anumită modalitate tehnică de expresie, Ursuta creează instalații hibride, subordonate unui discurs artistic dens în semnificații. Lucrările sale sunt puternic impregnate de referințe la anii copilăriei petrecuți de artistă la Salonta, de elemente ale identității politice și culturale ale spațiului românesc și de comentarii la adresa contextelor istorice și sociale pe care artista fie le-a trăit, fie le-a înmagazinat ca moștenire a memoriei colective. Arta sa mizează adesea pe umor negru și cinism, luări de poziție dure și atitudine critică.
          Astfel, în prima expoziție personală, The Management of Barbarism, Ursuta instalează o serie de lucrări care ating, în mod direct sau doar tangențial, tema morții: un coșciug învelit în material textil roz lângă care se pot asculta cântece populare românești (Songs to Die For); un morman de ouă golite de conținut, parțial sparte și ornamentate cu motive folclorice, în care stau înfipte săgeți (When Father Passed Through Town on Business - A Dramatization), instalația făcând referire la perioada migrațiilor barbare pe teritoriul României; o spânzurătoare agățată de un balon, ca paradox al unei situații suicidale (Breath Hold); o țepușă având forma Coloanei Infinitului a lui Brâncuși, obiect al torturii și plăcerii (Ass to Mouth).
          Un alt proiect major al artistei, Magical Terrorism, expus la Ramiken Crucible din New York în 2012, pornește de la reacția vrăjitoarelor țigănci din România la inițiativa legislativă de a li se impozita veniturile. Artista expune o statuie de marmură a unei țigănci și alte câteva busturi realizate din aluminiu, toate împodobite cu coliere din monezi (dolari, euro și lei). Discursul se concentrează asupra laturii exotice a unor practici cu aură de ritual și asupra încercării de înglobare a acestora într-o structură 
instituționalizată. 
          În seria de lucrări realizate pentru Bienala de la Veneția din 2013 (T. Vladimirescu, Nr. 5), artista reproduce în miniatură, interioarele sărăcăcioase ale locuinței copilăriei sale. Machetele, asemănătoare căsuțelor de păpuși, compilează un repertoriu de obiecte extrem de veridic reproduse și concentrează esența unor sentimente contradictorii.


Maria Orosan-Telea (2014)
 


BIOGRAFIE

(Salonta, 1979; trăiește și lucrează în New York)
 
Studii academice:
2002 - Licențiată în Istoria Artei / Arte Plastice, Colombia University, New York, SUA.
 


PROIECTE


BIBLIOGRAFIE