COMENTARIU CRITIC


        În 1907 este acceptat practician în atelierul lui Rodin, pe care îl va părăsi, orgolios şi plin de încredere, comparându-l pe maestrul său cu un arbore în umbra căruia iarba nu creşte. Brâncuşi creează acum Portretul lui Nicolae Daraşcu, Bust de băiat, Cap de băiat, Supliciu (1906), apoi Rugăciunea şi Portretul lui Petre Stănescu, ce constituie un ansamblu funerar comandat pentru Buzău (1907).
        Artistul începe să fie tot mai sigur de drumul pe care merge. Modelajul fin, sensibil la efectele luminoase se îndepărtează acum de incidentele de tip impresionist (Rodin) pentru a începe, în condiţiile afirmării unor tendinţe raţionaliste, între care cubismul, o lungă luptă pentru surprinderea esenţei, a ceea ce este durabil, sustras clipei. Cuminţenia pământului, o primă versiune a Sărutului (1907), Somnul (1908), Muza adormită (1909 - 1910), Pasărea măiastră (1910), Prometeu (1911), Domnişoara Pogany (serie 1912-1933), Primul pas (1913) sunt lucrări ce marchează aplecarea spre valorile artelor arhaice, ale etniilor negre sau oceanice.
        În această perioadă se împrieteneşte cu Modigliani. Un alt prieten al său, pictorul Henri Rousseau, îi spune lui Brâncuşi profeticele cuvinte: „ …tu ai transformat anticul în modern”. Sculptorul - din ce în ce mai cunoscut - se bucură de succes şi în SUA, la New York, unde, în 1913, participă la Expoziţia Internaţională de artă modernă (vezi „Armony show
") şi deschide prima sa expoziţie personală la „Photo Secession Gallery” prin grija lui Alfred Stieglitz şi Edward Steichen. În atelierul său vor veni să lucreze mai mulţi tineri artişti: Irina Codreanu, Miliţa Petraşcu, Constantin Antinovici, Isamu Noguchi, George Teodorescu ș.a. Sculptorul caută principiile fundamentale ale formei, degajând-o tot mai puternic de aspectele efemere. Reducerea la structură a formelor organice are loc odată cu aplecarea spre formele primare, spre orizontul genezei vieții (Principesa X,1916; Nou-născutul, 1920; Domnişoara Pogany, Leda, 1920; Începutul lumii, 1924).
        Seria de Păsări în văzduh aduce ideea ridicării în spaţiu, posibilitatea transcenderii cadrului concret de existenţă. Brâncuşi reuşeşte să anuleze efectele gravitaţionale, dematerializând, printr-o şlefuire îndelungată, volumele. Alteori - cazul Coloanelor fără sfârşit dintre 1918 - 1928 - ideea de înălţare este asigurată de creşterea pe verticală a unor moduli geometrici. Este o perioadă când sculptorul face schiţe şi pentru comanda - nerealizată - a maharajahului Yeswart Rao Holkar Bahadur, pentru un Templu al meditaţiei (1933). Brâncuşi vine în România dând curs chemării Ligii naţionale a femeilor din Târgu-Jiu, care dorea să închine un monument eroilor patriei căzuţi în timpul primului război mondial. Realizează  tripticul Masa tăcerii, Poarta sărutului şi Coloana fără sfârşit (1937 - 1938) - capodoperă a marelui artist. Aici, ca şi în alte opere, Brâncuşi regăseşte dimensiunile artei populare, ale întregului patrimoniu cultural românesc, pe care le-a introdus în atmosfera agitată a artei moderne.
        Un clar principiu solar, fundamentând o nevoie de ordine şi raţiune, conduce demersul artistului popular spre apropierea esenţelor realităţii. Atitudinea pozitivă ce se degajă din această abordare a fenomenelor vieţii face din Brâncuşi unul din creatorii ce au marcat decisiv evoluţia sculpturii moderne. El propune - cu unic ecou în conştiinţa artistică a primei jumătăţi de secol, ecou prelungit prestigios şi în arta zilelor noastre - o decantare şi o nouă integrare a spiritualităţii şi a sensibilităţii depuse în structura formelor semnificative ce răzbat spre noi din „dimineața arhetipurilor”. Asceza formelor, fascinaţia geometriei impunând o rigoare carteziană în conceperea spaţiului întâlnesc această permanentă tensiune antropocentristă, exprimată cu o căldură, cu o emoţionantă înţelegere. Revelaţia străvechii culturi îi oferă nu atât o sumă de morfologii - reale fireşte, dar reduse la un pitoresc invocat de unii exegeţi ai săi - ci mai ales o structură morală şi filosofică.
        Preluând elemente de limbaj din zăcământul culturii populare, Brâncuşi încarcă opera sa de forţe miraculoase. Iluminat de cultul pământului patriei şi strămoşilor săi, sculptorul, „Genius loci al României”, cum îl numea Giulio Carlo Argan, este fascinat de zorii naşterii omului, descoperind, în fluxul imemorial al vremii, momentele cruciale ale vieţii - naşterea, iubirea, munca, creaţia, moartea. Spaţiul închis, circular, al marilor sanctuare dacice din Munţii Orăştiei, măsurând curgerea vremii şi menţinând treaz spiritul, este reluat de Brâncuşi cu dorinţa de a sacraliza un loc, un punct evocator, unde timpurile - trecut, prezent şi viitor - se unifică. Crescând imperios pe verticală, Coloana ascunde în simplitatea sa efortul constructiv, pentru a păstra, pur şi persistent, sensul înălţării umane, aspiraţia spre lumină, spre raţiune. Transceza promisă de seria Păsărilor în văzduh, de Măiastre capătă aici, în funcţionarea  Coloanei, un sens copleşitor, orientându-i pe cei căzuţi în „valea plângerii” spre tărâmul divin.


Alexandra Titu
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Hobița-Peștișani, Gorj, 1876 - Paris, 1957)

    Studii academice:
    1894 - 1898 - Şcoala de meserii, Craiova;
    1898 - 1902 - Şcoala Naţională de Arte Frumoase, Bucureşti;
    1905 - bursă în Franţa, se înscrie la Şcoala de Arte Frumoase, clasa lui Antonin Mercié. Profesori: Ion Georgescu, Vladimir C. Hegel (la Bucureşti), Antonim Mercié (la Paris).
    1907 - practician în atelierul lui Rodin.
     


    PROIECTE

    Expoziții personale:
    1913 - The Photo-Secession Gallery, New York, SUA;
    1914, 1916, 1926, 1933, 1954, 1955, 1960, 1969, 1976, 1978, 1989, 1996 - New York, SUA (D.A.);
    1926 - 1927 - Chicago, SUA (D.A.);
    1955 - 1956, 1995 - Philadelphia, SUA (D.A.);
    1956 - Muzeul Național de Artă al României, București (D.A.);
    1958 - Târgu Jiu, Gorj (D.A.);
    1967 - Muzeul Național de Artă al României, București (D.A.);
             - Paris, Franța (D.A.);
    1970 - Muzeul Național de Artă al României, București (D.A.);
             - Haga, Olanda (D.A.);
    1975 - Paris, Franța (D.A.);
    1976 - București (D.A.);
             - Craiova (D.A.);
             - Wilhelm Lehmbruck Museum Klassiker Morder Plastik, Duisburg, Germania (D.A.);
             - Zürich, Elveția (D.A.);
    1977 - Paris, Franța (D.A.);
             - Tokio, Japonia (D.A.);
    1978 - Tokio, Japonia (D.A.);
    1980 - Londra, Marea Britanie (D.A.);
    1982 - Cardiff, Țara Galilor (D.A.);
    1984 - Hamburg, Germania (D.A.);
    1985, 1991, 1995 - Paris, Franța (D.A.).

    Expoziții de grup:
    1906 - 1909 - Salon d‛automne, Paris, Franța (D.A.);
    1907, 1908 - Société Nationale des Beaux-Arts, Paris, Franța (D.A.);
    1910, 1912 - Salon des artistes indépendants, Paris, Franța (D.A.);
    1907 - 1910, 1913, 1914, 1928 - Tinerimea Artstică, București (D.A.);
    1913 - Armory Show, Expoziţia Internaţională de Artă Modernă, New York, SUA;
             - Internationale Kunstausstellung Glasspalast, München, Germania (D.A.);
    1920, 1928 - Arta Română, București (D.A.);
    1924 - Bienala de la Veneția, Italia (D.A.);
             - Contimporanul, București (D.A.);
    1927 - Exposition d‛art roumain, Congres de la Presse Latine, Touraine, Franța (D.A.);
    1929 - Salonul Oficial, București (D.A.);
    1930 - Expoziție de artă românească - Amsterdam, Olanda (D.A.);
                                                                - Haga, Olanda (D.A.);
                                                                - Bruxelles, Belgia (D.A.);
    1933 - Brummer Gallery, New York, SUA (D.A.);
    1942 - Galeria „Căminul Artei”, București (D.A.);
    1943 - Săptămâna Olteniei, Craiova, Dolj (D.A.);
    1956 - 1957 - Muzeul de Artă, Craiova, Dolj (D.A.);
    1957 - Trienala de la Milano, Italia (D.A.);
    1959 - Expoziția de artă românească - Belgrad, Serbia (D.A.);
                                                                - Budapesta, Ungaria (D.A.);
    1960 - Expoziția de artă românească - Bratislava, Slovacia (D.A.);
                                                                - Praga, Republica Cehă (D.A.);
                                                                - Berlin, Germania (D.A.);
    1961 - Exposition Internationale de Sculpture, Musée Rodin, Paris, Franța (D.A.);
             - L‛art roumain du XIX² siècle à nos jours, Paris, Franța (D.A.);
    1963 - Viena Künstlerhaus, Austria (D.A.);
    1966 - Romanian Art of the XXth Century, Londra Royal College of Art, Marea Britanie (D.A.);
    1969 - The Art Institute, a Retrospective Exhibition, Chicago, SUA (D.A.);
             - A Retrospective Exhibition, The Solomon R. Guggenheim Museum (D.A.);
    1974 - Expoziția Pioneers of Modern Sculpture, Hayward Gallery, Londra, Marea Britanie (D.A.);
    1978 - Hundred Years of Romanian Art 1870 - 1970, Somerset House și Victoria and Albert Museum, Londra, Marea Britanie (D.A.);
    1986 - Qu‛est que la sculpture moderne?, Musée National d‛Art Moderne, Paris, Franța (D.A.);
    1990 - Masterpieces from Romanian Museums, Gagosian Gallery, New York, SUA (D.A.);
    1995 - Exposition Retrospective, Philadelphia Museum of Art, Musée National d‛Art Moderne, Paris, Franța (D.A.);
    1996 - Museum of Modern Art, New York, SUA (D.A.).

    Lucrări monumentale:
    1902 - Bustul Georgescu - Gorjan;
    1908 - Sărutul (piatră), Cimitirul Montparnasse, Paris, Franța (D.A.);
    1912 - General Dr. Carol Davila (bust, bronz), Spitalul Militar Central, București (D.A.);
    1914 - Monumentul funerar al lui Petre Stănescu - bustul lui P.S. și Rugăciunea (bronz), Buzău (D.A.);
    1937 - 1938 - Tripticul Masa tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără sfârşit (piatră, metal), Târgu Jiu, Gorj;
    1988 - Marele cocoș (oțel inoxidabil, 477 cm), grădina Fundației Pierre Gianadda, Martigny Sion, Elveția (D.A.);
    În timpul studiilor realizează - bustul Gheorghe Chițu;
                                                  - Cap de expresie;
                                                  -
    o serie de cópii - Ecorseul (împreună cu Dr. Gerota), Vitellius, Capul lui Laocoon.
     


    BIBLIOGRAFIE

    Bach, Teja Friedrich, Constantin Brâncuși. Metamorphosen Plasticher Form, Koln, 1987.
    Brezianu, Barbu, Opera lui Constantin Brâncuşi în România, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1974.
    Comarnescu, Petru, Brâncuşi. Surse arhetipale, Editura Junimea, Iași, 1982.
    Comarnescu, Petru; Eliade, Mircea; Jianou, Ionel; Témoignages sur Brâncuși, Paris, Arted, 1982.
    Giedion-Welcker, Carola, C.Brâncuși, Basel, Stuttgart, 1958.
    Grigorescu, Dan, Brâncuşi, Editura Meridiane, Bucureşti, 1980.
    Hăulică, Dan, Brâncuși ou L’anonymat du génie, Editura Meridiane, Bucureşti, 1967.
    Hulten, Pontus; Dumitrescu, Natalia; Istrati, Alexandra; Brâncuși, Flammarion, Paris, 1986.
    Jianou, Ionel, Brâncuși, Editura Artes, Paris, 1963.
    Jianou, Ionel; Noica, Constantin; Introduction a la sculpture de Brâncuși, Editura Artes,  Paris, 1982.
    Paleolog, Vasile Georgescu, Tinereţea lui Brâncuşi, Editura Tineretului, Bucureşti, 1967.
    Shanes, Eric, Brâncuși, Published by Abbeyville Press, New York, 1989.
    Spear, Athena T., Brâncuși’s Birds, CAA monographs XXI, NYU Press, New York, 1969.
    Vainer, Nelson, Brâncuși e outros maestras da escultura Romena, Rio de Janeiro, 1968.
    Varia, Radu, Brâncuși, Gallimard, Paris, 1989.
    Zervos, Christian, C.Brâncuși, Cahiers d'Art, Paris, 1957.

    Fundația Culturală META, Un secol de sculptură românească. Dicționar A-D Colecția Sinteze, Editura META, 2001, pp. 77 - 82.
    Vlasiu, Ioana (coord.), Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX, vol. I, lit. A-G, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 83 - 92.

    Colocviul Brâncuşi - antologie, Bucureşti, 1972.
    Deac, Mircea, Brâncuşi. Surse arhetipale, Editura Junimea, Iași, 1982.
    Geist, Sidney, Brâncuși. A Study of the Sculpture, U.S.A. Grossman Publishers, New York, 1968.
    Mocioi, Ion, Brâncuşi: Ansamblul de la Târgu-Jiu, Editura Constantin Brâncuși, Târgu Jiu, 1971.
    Pogorilovschi, Ion, Comentarea capodoperei, Editura Junimea, Iași, 1999.