REFERINŢE


          În  perioada de formare, Olga Smolenschi a realizat lucrări în stil figurativ, cu un meşteşug desăvârşit (ex. Coreeană), dar care ţineau de o retorică dirijată, venită din Răsărit.
          (...) Dar Olga Smolenschi nu a acceptat acest dicteu al esteticii dirijate şi a părăsit saloanele oficiale şi cadrul banal al urmaşilor, a început să cutreire satele şi să cerceteze arta populară, urmând acelaşi drum ca şi Brâncuşi, care a remodelat arta modernă.
          Olga Smolenschi a continuat să cerceteze istoria vie a poporului să cunoască aici o lume de simboluri, o lume formală, alta decât spuneau canoanele realismului socialist. S-a separat de comanda oficială şi în liniştea atelierului şi în modestia posibilităţilor materiale, a creat o operă, inegală, dar plină de savoare.
          Important mi se pare că în o parte din lucrări este o simplificare împrumutată de la limbajul artei populare, renunţarea la detalii şi exprimarea adevărului, adevăr pe care artistul popular milenar a ştiut să-l exprime atât de bine.

          (...) Cercetarea folclorului, cercetarea soluţiilor formale, geometrizate, o face să coboare mai adânc pe axa istorică, să se scufunde în trecut până în preistoria profundă şi acele lucrări rotunde (Maternitate I şi IITandreţe II) evocă mai mult figuraţia neolitică, figuraţia de  dinainte de stabilirea  repertoriilor decorative şi simbolice. Acestă modalitate, această umflare, această explozie de vitalitate ţine de matriarhatul timpului şi de mijloacele artistului preistoric. La acest nivel înţelege Olga Smolenschi să se adreseze şi în felul acesta actualizează, face prezente aceste opere ce păreau închise în corpul istoriei.
          (...) Drumul în viaţă al sculptoriţei Olga Smolenschi a coinicis cu dramele epocii. Dar discursul artistic al sculptoriţei se va impune în timp şi va ajunge să ocupe locul pe care-l merită.

Constantin Prut (2013)