REFERINŢE

 
          Aurel Vlad este unul dintre cei mai interesanţi reprezentanţi ai postmodernismului din arta românească. S-a scris despre el că ar fi chiar „un fenomen” al sculpturii postmoderne. Original în abordarea unor subiecte de natură mistică, în tratarea unor probleme ce ţin de existenţa omului contemporan, el este la fel de original şi în utilizarea unor materiale neconvenţionale. În repertoriul mistic al sculpturii sale întâlnim Crişti, Cruci, Altare, Troiţe, simboluri religioase din mitologia bizantină şi tradiţional românească, figuri hieratice de o frumuseţe austeră. Scriind despre Aurel Vlad, criticul de artă Pavel Şuşară arată că „deşi este un artist robust, din specia celor care visează monumental şi meditează frust asupra materialului şi a disponibilităţilor sale, acesta şi-a construit personalitatea şi s-a impus în conştiinţa publică printr-un fel de arhitecturi ale vidului, de frize realizate prin decupaj, la limita eposului etnofolcloric cu ironia ludică şi cu pietismul unui meşter de iconostase”. Folosind tehnica traforajului, atât pentru lucrări realizate în lemn cât şi în metal, el a creat un univers de imagini cu semnificaţie biblică şi mitologică, sau care au dat viaţă unor teme aflate în strânsă relaţie cu existenţa şi condiţia umană. Ulterior artistul a simţit nevoia abordării şi a ronde-bosse-ului, îndreptându-se spre o sculptură bazată spre un modelaj cu accente din stilistica expresionistă. Personaje prezentate individual sau în grup, în atitudini şi gesturi diferite, trăiesc tensiuni interioare sfâşietoare, sunt mistuite de drame sufleteşti puternice. Elocvent în acest sens este grupul statuar Cortegiul Sacrificaţilor, realizat în bronz, amplasat în una din curţile interioare ale Memorialului victimelor comunismului şi al rezistenţei de la Sighet. Omuleţii turnaţi în bronz sau fier, precum şi giganţii din lemn ori papier maché sunt plăsmuiri stranii, în care îl întâlnim şi pe moralistul Aurel Vlad (Aplaudacii), dar şi pe creatorul preocupat ca prin gest şi atitudine să exprime starea unică a personajelor, comportamentul, reacţia acestora (Bucurie, Durere, Frica, Spaima, Pelerini, Martori tăcuţi etc.). De altfel, una din expoziţiile sculptorului, cea de la „Simeza”, din 2005, s-a intitulat chiar „Laboratorul gestului”. La Galaţi, în ediţiile din 1991 şi 1995 ale Taberei de sculptură în metal, Aurel Vlad a realizat lucrările Suflet pe ape (Faleza inferioară a Dunării) şi Taurul roşu (Parcul „Cloşca”), ambele bazate pe decuparea şi sudarea elementelor în forme care pun în evidenţă prevalenţa planului asupra volumului.

Corneliu Stoica (Dicţionarul artiştilor plastici gălăţeni, ediţia a II-a, revizuită şi întregită, Editura Axis Libri, Galaţi, 2013, pp. 98-101)

Referinţe critice:

Ciucă, Valentin, Dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldov 1800-2010, Editura Art XXI, Iaşi, 2011.
Ciucă, Valentin, Un secol de arte frumoase în Moldova, ART XXI, Iaşi.
Prut, Constantin, Dicţionar de artă modernă şi contemporană, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002.
Stoica, Corneliu, Dicţionar al artiştilor plastici gălăţeni, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Terra, Focşani, 2007.
Vlasiu, Ioana (coord.), Dicţionarul sculptorilor din România. Secolele XIX - XX. Lit. H-Z, Vol. II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012.

Oroveanu, Mihai, Ateliere de artişti din Bucureşti, Editura Noi media print, Bucureşti, 2008.